MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

LICEUL TEHNOLOGIC „VLĂDEASA” HUEDIN

Huedin, strada Horea, nr. 78-80

Tel/Fax: 0264351314

                  E.mail: gshuedin@yahoo.com

 

 

Aprobat în sedinţa CA  din 19 iulie 2019

 

                     2018-2022

 

 

 

 

 

 

 

 

 

STRUCTURA PLANULUI DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

                   PENTRU PERIOADA 2018-2022

 

Partea I-a: – Contextul                                                                                  

  • Viziunea şcolii  
  • Misiunea                                                                                              
  • Priorităţi strategice                                            
  • Prezentare                                

 

Partea a II-a :   Analiza diagnostică                                                             

  • Priorităţi naţionale, regionale şi locale                               
  • Analiza mediului extern                                                                      
  • Analiza mediului intern                                                                      
  • Analiza SWOT                                                                                    
  • Analiza PEST                                                                                       

  

 

Partea a III-a:   Planul operaţional

  • Ţintele strategice ale L.T. „Vlădeasa” Huedin
  • Plan operaţional  
  • Plan de dezoltare profesională                                                                                               

 

Partea a IV-a:  Consultare, monitorizare şi evaluare                              

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PREZENTARE

 

COORDONATELE INSTITUŢIEI :

 

TIP DE ŞCOALǍ: LICEU TEHNOLOGIC

FILIERǍ: TEHNOLOGICǍ

PROFIL: SERVICII / TEHNIC

LIMBA DE PREDARE:  LIMBA ROMÂNǍ( înv. primar, gimnaziu, liceal zi și seral, profesional și

 profesional dual )

        LIMBA MAGHIARĂ( înv. primar, gimnaziu )

COORDONARE:  MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

       INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

ADRESA: HUEDIN,  str. HOREA,  Nr. 78-80

TELEFON: 0264 – 351314

FAX: O264 – 351314

 

 

PARTEA 1: CONTEXTUL

 

 VIZIUNEA ŞCOLII

 

„Dorim să asigurăm o educaţie care are la bază egalitatea şanselor, toleranţa, calitatea, performanţa şi promovarea valorilor europene”

 

 

 MISIUNEA ŞCOLII

 

„O şcoală pentru toţi, o şcoală pentru fiecare”

 

Şcoala noastră va crea condiţii cât mai bune de învăţătură pentru toţi copiii de vârstă şcolară care doresc să se instruiască şi să-şi şlefuiască mintea şi sufletul.

Instituţia  noastră are ca finalitate formarea personalităţii umane prin:

  1. a) însusirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;
  2. b) formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor practice prin asimilarea de cunoştinte umaniste, ştiintifice, tehnice şi estetice;
  3. c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi(formare profesională continuă) ;
  4. d) cultivarea sensibilităţii ;
  5. e) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin va realiza o pregătire a elevilor având în vedere modelarea armonioasă a caracterului, stimularea creativităţii şi integrarea lor în societate;

            Se va asigura totodată cultivarea dragostei faţă de ţară şi tradiţiile poporului român;

Misiunea şi finalitatea şcolii noastre se realizează prin strategii şi tehnici moderne de instruire şi educare indiferent de mediul social, etnic şi religios din care provin elevii.

 

Planul de Acțiune al Liceului Tehnologic Vlădeasa Huedin a fost elaborat având drept repere două direcții majore de acțiune:

  • adaptarea ofertei educționale la nevoile de dezvoltare socio-economice de la nivel local, ținând cont de nevoile și intersele de formare ale elevilor;
  • asigurarea calității actului educațional, ca bază a succesului inserției socoi-profesionale a absolvenților.

Continuă dotarea şcolii cu tehnologie HI-TECH  şi dotarea laboratoarelor si cabinetelor pentru instruirea practică a elevilor noştri  în funcţie de necesităţile educaţionale.

Dorim crearea unui ambient şcolar deosebit, stimulativ, care să asigure o bună pregătire în domeniul informaticii, a însuşirii limbilor străine care să faciliteze o manieră de comunicare fluentă în raporturile cu  noile structuri europene în care ne-am integrat în anul 2007, precum si dobândirea competenţelor profesionale specifice calificărilor pentru care se pregătesc elevii noştri.. Urmărim formarea unei conduite civice şi a unor abilităţi de toleranţă, înţelegere, compatibile cu valorile  europene.

Asigurarea condiţiilor pentru perfecţionarea cadrelor didactice s-a realizat prin : pregătirea și participarea la concursurile pentru obținerea gradelor didactice : definitivat, gradul II, gradul I, precum şi participarea acesora la diverse cursuri de formare furnizate de ISJ Cluj, CCD.Cluj s.a. şi se continuă această  perfecţionare în specialitate  şi pentru realizarea competenţelor pedagogice.

Continuăm activităţile realizate în parteneriat cu Fundaţia DIE VEREINIGTEAKTION FUR RUMANIEN din Germania care sustine financiar acordarea  unei mese calde pentru a stimula elevii de etnie rroma sa vină la şcoală  și pregătirea suplimentară a acestor elevi prin realizarea unui program de pregătire suplimentară a acestor elevi. Aceste acţiuni au fost posibile datorită Consiliului Local Huedin şi Fundaţiei umanitare ,, Dorel Puşcaş,,  cu care colaborăm pentru reuşita acestora. Asociaţia româno-elveţiană Hilfe RO, care a dotat şcoala, la începutul anilor “90, cu mobilier şcolar  şi a modernizat grupurile sanitare. Ne bucurăm de suportul  agenţilor economici din oraşul Huedin  şi din zonă, precum si  de o bună colaborare cu  instituţiile administraţiei publice locale.

 

PRIORITĂŢI STRATEGICE

Fundamentarea prorităţilor strategice este orientată către  creşterea capacităţii organizaţiei de a desăvârşi caractere printr-o educaţie corespunzătoare, de a forma competenţele profesionale cerute de piaţa muncii, de a dobândi o  cultură generală solidă astfel încât absolvenţii  să corespundă noilor cerinţe regionale, naţionale şi comunitare locale.

Din acest punct de vedere este important ca şcoala să-şi analizeze cu atenţie rolul şi poziţia strategică urmărind schimbarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea actului educaţional prin abordarea priorităţilor strategice care derivă din direcţiile stategice ale MEN, astfel :

  • Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul Național al calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii.
  • Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii
  • Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare
  • Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională
  • Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică  a formării profesionale
  • Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională
  • Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal
  • Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră
  • Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal
  • Facilitarea  accesului  la  programele  de  formare  profesională  din  sistemul  de învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile
  • Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării.
  • Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare profesională din formarea profesională initial şi formarea profesională continua și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal
  • Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue
  • Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.
  • Extinderea învăţării abilitățilorpractice şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene în continuă dezvoltare.

 

 

PRZENTARE GENERALĂ

 

Scurt istoric al şcolii

Primele informaţii despre existenţa unei şcoli în Huedin le avem din anul 1667 când aceasta funcţiona pe lângă parohia reformată având astfel un caracter confesional.

În anul 1850 în Huedin funcţionau trei şcoli confesionale: reformată calvină(băieţi şi fete), , romano-catolică şi izraelită (evreiască).

La 14 iunie 1871 „Sfatul regional şcolar” a luat în discuţie necesitatea ridicării la Huedin a unei şcoli de stat independentă de dogma confesionalului.

Pe baza propunerilor făcute de către „Comisiunea de specialitate pedagogică” şi mai apoi de ministrul de culte ungar s-a aprobat înfiinţarea la Huedin a trei şcoli ( o şcoală primară de băieţi – de stat, o şcoală superioară de băieţi şi o şcoală superioară de fete) având un total de 145 de elevi  şi care au fost inagurate în data de 6 decembrie 1874 sub numele de Şcoala Elementară de Stat. Pe lângă aceasta, s-a mai înfiinţat în locul şcolii confesionale reformate, o şcoală primară de fete – de stat care s-a deschis la 27 ianuarie 1876.

Treptat pa baza cererilor părinţilor , s-au mai înfiinţat o clasă cu caracter agricol, clase de repetenţie (pentru copiii de 12-14 ani) iar între anii 1879-1887 în cadrul şcolii s-a deschis un atelier pentru confecţionarea de jucării.

Ca urmare a memoriilor înaintate inspectoratului şcolar şi ministrului cultelor s-a aprobat transformarea şcolii superioare de băieţi în şcoală civilă („Polgári iskola”) astfel că în data de 13 septembrie 1887 s-a deschis Şcoala Civilă cu clasele I-IV pentru băieţi .

În acelaşi an Şcoala Superioară Populară de Fete (înfiinţată în anul 1874) s-a transformat în Şcoală civilă de 4 ani.

La 28 mai 1902 au început lucrările pentru construirea unui edificiu şcolar corespunzător cerinţelor, piatra de fundament fiind pusă în data de 14 iunie 1902. De menţionat este faptul că această clădire în formă de E a fost ridicată într-un timp scurt, chiar şi pentru timpurile de astăzi, fiind dată în folosinţă pe 9 octombrie 1904. Această capodoperă arhitecturală este folosită şi astăzi deşi a cunoscut vicisitudinile istoriei întrucât în primul război mondial a servit ca spital militar şi cazarmă atât ungurilor cât şi germanilor . După ce armata română a eliberat Huedinul în luna ianuarie 1919 aici au fost adăpostiţi soldaţii până la ofensiva de la Ciucea din luna aprilie 1919.

Din ianuarie 1919 – Consiliul Dirigent – ca for executiv al Transilvaniei – s-a îngrijit de preluarea şcolilor de stat ale defunctului imperiu austro-ungar. La Huedin, vechile oficialităţi şcolare au refuzat iniţial predarea lor, însă puse în faţa unei noi realităţi istorice, atât şcoala primară cât şi cea secundară au fost predate statului român până la 20 octombrie 1919.

În finalul anului 1919 statul român a înfiinţat o şcoală primară şi un gimnaziu (Şcoala Medie de Stat) cu clase de băieţi şi cu clase de fete iar Şcoala Civilă cu limbă de predare maghiară s-a transformat în gimnaziu , funcţionând cu caracter confesional până în anul 1923 când aceasta a trecut ca secţie (maghiară) a şcolii primare române de stat.

În anul 1925 la Huedin a luat fiinţă Şcoala de Arte şi Meserii (tâmplărie, lăcătuşerie, sculptură) şi care a funcţionat în diferite spaţii unul dintre acestea fiind conacul familiei Barcsay (actualul Centru de Plasament). De la 1 septembrie 1936 această şcoală a fost ridicată la rangul de Gimnaziu Industrial însă în anul 1940 acesta a fost desfiinţat de către administraţia maghiară de ocupaţie. Între anii 1940-1944 a funcţionat o Şcoală Civilă coeducativă de stat cu limba de predare maghiară.

După al doilea război mondial, în anul 1945, a fost reînfiinţată Şcoala de meserii însă doar pentru scurt timp locul acesteia fiind luat de o şcoală de tractorişti în contextul comunizării României şi realizării colectivizării, însă nici aceasta nu a durat decât câţiva ani .

În perioada 1945-1948 denumirea şcolii de stat a fost „Gimnaziu unic” iar din anul 1948 s-au pus bazele a două şcoli elementare de şapte ani, una cu limba de predare română şi alta maghiară.

În anul 1952 a luat fiinţă Şcoala Medie de 10 ani Huedin şi care din anul 1954 s-a numit Şcoala Medie Mixtă Huedin care din anul 1963 a avut un local propriu  separându-se astfel învăţământul „liceal” de cel primar şi general. Titulatura de liceu apare din anul 1965, chiar dacă acesta a avut mai multe denumiri cum ar fi: Liceul Huedin (1965-1967), Liceul de Cultură Generală (1967-1974), Liceul Real Umanist (1974-1975), Liceul Industrial Huedin – profil mecanic (1977-1990) iar din anul 1990-1991 poartă denumirea de Liceul Teoretic „Octavian Goga”Huedin.

Şcoala Generală cu clasele I-VIII Huedin  a funcţionat  ca atare din anul 1952 până în anul şcolar 2004-2005 când şi-a schimbat denumirea în Grupul Şcolar Huedin, nume sub care a funcţionat până în anul 2012 când şi-a schimbat denumirea în Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin (începând cu anul şcolar 2012-2013).

 

 Date geografice despre oraşul Huedin

 

 

Oraşul Huedin este situat în nord-vestul României, fiind integrat din punct de vedere spaţial Depresiunii Huedin iar din punct de vedere administrativ se află în partea vestică a judeţului Cluj.

Huedinul se întinde pe o suprafaţă de 61,24 km² cuprinzând administrativ satul Bicălatu precum şi „cartierele” Cetatea Veche I (Bolic) şi Cetatea Veche II.

Vecinii Huedinului sunt comunele Poieni (în vest), Sâncraiu (în sud), Izvoru Crişului (în sud-est) din judeţul Cluj şi comunele Almaşu (în est şi nord-est) şi Fildu (în nord şi nord-vest) din judeţul Sălaj.

 

Oraşul propriu-zis se află în nordul Depresiunii Huedin la o altitudine de 556 m fiind străbătut  de la est la vest de râul Crişul Repede (izvorăşte de la 12 km de Huedin la o altitudine de 710 m) precum şi de o magistrală feroviară Cluj-Napoca – Oradea şi de drumul european E 60 (sau DN1).

Huedinul este în fapt centrul depresiunii care îmbracă trăsăturile specifice unei depresiuni submontane ce este mărginită natural de Podişul Păniceni (în est), Munţii Gilău (la sud şi sud-est ), Munţii Meseş (la nord-vest) şi Depresiunea Almaş-Agrij (la nord şi nord-est)

Aflat în partea de nord-vest a ţării, oraşul Huedin are un climat cu caracter temperat-continental , determinat de circulaţia generală a atmosferei  dinspre vest. În timpul iernii predomină invaziile de aer de natură maritimă polară dinspre nord-vest, iar vara aerul cald dinspre sud-vest, datorat  activităţii clonice nord-mediteraneene.

Particularităţile topoclimatice locale sunt generate de: relief (prin altitudine, înclinare şi expoziţia versanţilor, grad de fragmentare), hidrografie, vegetaţie (grad de acoperire şi tip de vegetaţie), soluri şi activitate antropică.

În consecinţă, teritoriul administrativ al Huedinului, intens umanizat, este mai mult decât o unitate naturală fiind de fapt un geosistem, respectiv o rezultantă nedisociabilă a acţiunii factorilor naturali, biologici şi sociali.

 

 Date socio-culturale:

Prima atestare documentară a Huedinului datează din anul 1332 sub forma villa Hunad (respectiv Hunok) – adică satul Huedin – iar din anul 1437 apare menţionat ca târg sub forma „oppidum Hwnyad”.

Timp de sute de ani – până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – Huedinul a avut caracteristicile unui târg fiind de fapt un „oraş de câmpie” (adică neînconjurat cu ziduri). Aceste caracteristici s-au păstrat până în zilele noastre chiar dacă secolul al XX-lea a adus cu sine o serie de transformări economice cu un puternic impact social .

Astăzi, economia oraşului are un caracter industrial-agrar cu un puternic sector al serviciilor.

După ultimele estimări – forţa de muncă de la nivelul Huedinului cunoaşte următoarea repartiţie: 15% în industrie, 30% în comerţ şi transport, 30% în învăţământ, cultură şi sănătate, 7% în construcţii, 5% în agricultură şi 13% în alte activităţi.

Evoluţia post-decembristă şi integrarea europeană au marcat profund şi Huedinul care-şi caută cu greu căi de dezvoltare beneficiind în acest sens de aportul consistent al zonei omonime.

Pe linie de învăţământ Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin  prin diversele specializări –asistent de gestiune, tehnician in gastronomie, tehnician în activităţi economice, tehnician in activitati de comert, ospatar –vanzator in unitati de alimentatie publica, mecanic, bucatar, confectioner incaltaminte din piele si inlocuitori si tamplar universal; încearcă să răspundă cerinţelor actuale de pe piaţa forţei de muncă aflata intr-o continua metamorfoza.

 

 

                                                                                                                                 

PARTEA A DOUA: ANALIZA DIAGNOSTICĂ

 

Priorităţi naţionale, regionale şi locale

                                             

Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020:

 

 Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

  1. creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%1;
  2. alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;
  3. obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;
  4. reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii[1] la maximum 10%[2] și creșterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40%[3] în 2020;
  5. reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008[4].

 Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

1) până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții[5];

2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte[6], ar trebui să fie mai mic de 15 %;

3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar[7], ar trebui să fie de cel puțin 40 %;

4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii[8] din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 %;

5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;

6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați[9] cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 2010[10].

 Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii Europene, 28 de state:

Fig.nr.1

Indicatori Unitate România

Perioada de referinţă

Media UE-28 Ținta RO Ținta UE
2005 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2020 2020
Rata de părăsire timpurie a şcolii[11] %

(18-24ani)

19,6 16,6 18,4 17,5 17,4 17,3 17,3 17,3 12 11,3 10
Ponderea absolvenților de învățământ terțiar[12] %

(30-34 ani)

11,4 16,8 18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 38,7 26,7 40
Procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte[13] %

(15 ani)

Citire   40,4     37,3     38,7 19,7   15,0
Matematică   47,0     40,8     39,9 22,1   15,0
Științe   41,4     37,3     38,5 23,5   15,0
Participarea adulților în ÎPV[14] %

(25-64 ani)

1,6 1,5 1,2 1,4 1,2 1,8 1,5 1,3 10,7 10 15
Rata de ocupare a absolvenților (ISCED 3-6)[15] %

(20-34 ani)

ISCED 3-8 72,0 77,7 71,2 70,8 70,1 67,2 66,2 68,1 76,9   82
ISCED 3-4 62,7 69,1 60,8 58,9 59,3 55,0 57,2 59,8 70,9    
ISCED 5-8 84,7 85,9 82,4 81,3 79,0 77,1 74,2 77,1 81,9    
Rata de ocupare[16] %

(20-64 ani)

63,6 63,5 64,8 63,8 64,8 64,7 65,7 66,0 70,1 70,0 75

Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online

 

Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:

  1. rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale peste media europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;
  2. ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi cele la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de 40% pentru 2020.
  3. impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice;
  4. România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA[17]. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 faţă de testarea din 2012 la matematică, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute, de 39,9%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 22,1%. În 2015 se înregistrează  o creştere a ponderii tinerilor cu competenţe scăzute  la citire şi la ştiinţe faţă de 2012.  La citire, 38,7% din tinerii din România au  un nivel scăzut, faţă de numai 19,7% cât este media la nivelul celor 28 de state europene.  La ştiinţe, 38,5% din tinerii din România au  un nivel scăzut, faţă de numai 23,5% cât este media la nivelul celor 28 de state europene Ţinta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul  educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15% pentru toate cele 3 criterii, citire, matematică şi ştiinţe;
  5. în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009, cu o uşoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, faţă de 69,1% în 2009 şi faţă de media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a ocupării absolvenților de 68,1% în anul 2015, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează cu peste 8 puncte procentuale sub media europeană, de 76,9% şi departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020;
  6. în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2015, de 66% față de media europeană de 70,1%, fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020;
  7. rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2015, de 1,3 %, în scădere în ultimii 3 ani, mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe de ținta de 10% propusă de România pentru 2020.

 

 Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3, în 2015, de 56,3%,  în România, față de media UE-28 de 48,1%[18], demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. Cu toate acestea, în perioada 2013-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a valorii indicatorului, de la 62,9% în 2013 la 56,3% în 2015.

 

 

ANALIZA MEDIULUI EXTERN

(Date preluate  din PLAI 2017-2025)

 

Planul de Acțiune al Liceului Tehnologic Vlădeasa Huedin preia cele două direcții majore de acțiune ale Planului Local de Acțiune pentru Învățământ  al județului Cluj  :

  • adaptarea ofertei educționale la nevoile de dezvoltare socio-economice  de la nivel local, ținând cont de nevoile și intersele de formare ale elevilor;
  • asigurarea calității actului educațional, ca bază a succesului inserției socio-profesionale a absolvenților.

Contextul naţional

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

 

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ținte strategice:

  1. a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;
  2. b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:

  1. a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;
  2. b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;
  3. c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

      

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:

  1. a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;
  2. b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.

 

Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic prin strategiile menţionate mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

Învățământul liceal asigură continuarea studiilor în învățământul obligatoriu (clasele a IX-a și a X-a) și în ciclul superior (clasele a XI-a și a XII-a), dezvoltând, aprofundând și particularizând  competențe (cunoștințe, abilități și atitudini) formate în ciclurile anterioare ale învățării.

 

Contextul regional

 

Planul de dezvoltare alculi (PDR) este principalul document de planificare alculie la nivel regional şi alculi politicile de dezvoltare relevante la nivel alculi în raport cu nevoile alculi la nivel de regiune, dar şi cu direcţiile strategice de politică ale celorlalţi principali finanţatori ai programelor de dezvoltare aferente regiunii respective.

 

Planul de Dezvoltare Regională își propune să contribuie la realizarea celor trei obiective de bază ale politicii de dezvoltare alculi în România, stipulate în Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea alculi:

  1. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente,
  2. Corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor,
  3. Stimularea cooperării inter-regionale, interne şi alculieel, transfrontaliere.

 

Strategia de dezvoltare propusă pentru Regiunea Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 se bazează pe rezultatele analizei SWOT şi pe nevoile şi provocările, care au putut fi identificate în această analiză. De asemenea are în vedere viziunea şi obiectivele identificate la niveln regional pe termen lung, precum şi orientările de la nivel alculi şi alculi.În ceea ce priveşte aspectele metodologice s-a adoptat orientarea europeană bazată pe concentrarea tematică a resurselor şi orientarea către rezultate şi impact, ca răspuns la principalele provocări identificate. Conform logicii de intervenţie promovate la nivel alculi pentru perioada 2014-2020, strategia se structurează pe următoarele nivele de intervenţie: obiectiv general, priorităţi şi priorităţi de intervenţie69, pentru care s-au alculie obiective alculi, alculie acţiuni orientative70. Fiecare prioritate corespunde mai multor Obiective Tematice Europene.

OBIECTIVUL  GENERAL

Creşterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională şi alculie pentru diminuarea disparităţilor intra- şi interregionale şi creşterea standardului de viaţă regional.

Prioritatea 1 –Creşterea competitivităţii regiunii şi stimularea cercetării şi inovării

Prioritatea 2 – Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi a informaţiilor

Prioritatea 3 – Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune

Prioritatea 4 – Protecţia mediului natural şi antropic, utilizarea eficientă a resurselor şi reducerea emisiilor poluante

În acest context avem de-a face cu creşterea presiunii şi influenţei diverşilor factori de la nivelul comunităţii locale asupra şcolii ca instituţie astfel că aceasta trebuie să fie receptivă la nevoile comunităţii în forme diferite de la un timp la altul.

Finalitatea descentralizării sistemului educaţional are în vedere creşterea independenţei decizionale a unităţii şcolare faţă de nivelurile ierarhice superioare ale sistemului educaţional românesc.

La toate acestea se mai adaugă necesitatea asigurării calităţii şi eficienţei procesului instructiv-educativ în vederea pregătirii elevilor pentru afirmarea lor ulterioară, în conformitate cu opţiunile, interesele şi posibilităţile lor, în condiţiile unui învăţământ selectiv referitor la performenţă.

Dincolo de aceste generalităţi este imperios necesar a se continua dotarea şcolii cu aparatură şi tehnologie modernă, la standarde europene, precum şi crearea unui ambient şcolar deosebit, stimulativ şi recreativ, care să asigure o bună pregătire în domeniul informaticii, diverselor specializări tehnice, limbilor străine şi a formării unei conduite civice în concordanţă cu valorile morale româneşti tradiţionale în vederea contribuţiei noastre la valorile europene.

Nu în ultimul rând trebuie să avem în vedere asigurarea condiţiilor pentru ridicarea calităţii cadrelor didactice prin stimularea acestora în vederea perfecţionării în specialitate având ca scop atingerea măiestriei didactice.

 Aspecte demografice

 Evoluţii şi situaţia actuală

Judeţul Cluj este alculi în partea de nord-vest a României, fiind alculi regiunii de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) şi aflându-se la alculi cu regiunea de dezvoltare Centru.

Vecinii săi sunt:

  •  la nord-est – judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud
  •  la est – judeţul Mureş
  •  la sud – judeţul Alba
  •  la vest – judeţul Bihor
  •  la nord – judeţul Sălaj.

Poziţia geografică oferă județului un avantaj alculiee deosebit, având în vedere faptul că județul Cluj se află alculi în apropierea granițelor cu Ungaria și Ucraina, precum şi într-o zonă de convergentă a mai multor culoare de dezvoltare: Coridorul Oradea-Cluj-Brașov- Bucureşti, care va lega coridoarele paneuropene 5 şi 9, permițând conectarea României cu axele de comunicații din Europa Centrală; Coridorul Suceava-Cluj, alculie axă de comunicație est-vest din ţară, precum şi mai multe axe tradiționale de comunicație către centrul țării.

Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674, 4 km2 (2,8% din suprafaţa României) situându-se pe locul 12 între judeţe ca şi mărime. Din această suprafaţă, 63,8% este acoperită de terenuri agricole, 25,1% de păduri şi alte vegetaţii forestiere, 2,9% este ocupată cu construcţii, 1,8% căi de comunicaţii şi căi ferate, iar 5% îl reprezintă terenurile degradate şi neproductive.(Fig.3)

Populația județului Cluj era de 723031 locuitori la 1 iulie 2016,iar județul ocupa locul 8 în ierarhia judeţelor la nivel alculi cu o pondere de 3,25% din populaţia ţării

Fig.nr.2

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Judeţului Cluj pentru perioada 2014-2020

 

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT

 

            Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici, nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

      La nivelul județului Cluj reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia externă, în  perioada 1990 -2015 se constată că județul a pierdut 18143 de locuitori, cea mai mare pierdere din toată Regiunea Nord-Vest. Se desprinde nevoia de: racordare realistă la piaţa europeană, naţională şi regională a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere în scopul realizării unei oferte de şcolarizare cât mai aproape de cererea de pe piaţa muncii.

Din analiza grupelor de vârstă ale populației, relevante pentru învățământul profesional și tehnic (grupele: 10-14 ani, 15-19 ani, 20-24 ani), în perioada 2008-2015, situația se prezintă astfel:

  • Grupa 10-14 ani înregistrează o ușoară creștere la nivelul județului Cluj cu 3,85%, adică 1184 de persoane, comparativ cu 2008;
  • Pentru grupa de vârstă 15-19 ani, Județul Cluj înregistrează o scădere accentuată a populației de (-30,33%), adică 13644 de persoane în perioada 2008-2016.
  • La nivelul grupei de vârstă 20-24 de ani scăderea înregistrată în perioada 2008-2016 a fost de (-40,72%) adică de 23929 persoane, la nivelul județului Cluj, cea mai accentuată din cadrul regiunii.

În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă – oportunitate în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară!

Faţă de aceste constatări, se recomandă:

Măsuri la nivelul reţelei şcolare: optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile; rezolvarea problemelor de acces; funcţionarea reţelelor de şcoli, care împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată; eliminarea paralelismelor nejustificate; colaborare pentru acoperire teritorială optimă; diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi); implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi .

Fenomenul de îmbătrânire demografică (populația în vârstă de peste 65 de ani va reprezenta 19,7% până în 2030, din populația totală) conduce la: nevoi sporite de personal calificat – asistenţă socială şi medicală; nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală).

Judeţul Cluj este de departe cel mai urbanizat județ al regiunii, cu 66,32% din populaţie trăind în mediul urban și 33,68% în mediul rural.

Analiza pe medii rezidențiale și sexe a relevat faptul că în județul Cluj populația de sex feminin este majoritară atât în mediul urban 52,53%, cât și în mediul rural 50,58%.

 Ponderea semnificativă a populaţiei feminine reclamă următoarele activităţi: din partea ofertei de pregătire – calificările dorite de populaţia feminină; programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. Pentru mamele care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul orelor de curs).

Analizând grupele de vârstă relevante pentru învățământul profesional și tehnic în contextul mediului rezidențial se constată diferențe majore la comparația făcută între grupe:

grupa de vârstă 10-14 ani  – – majoritatea persoanelor aparținând acestei grupe de vârstă trăiesc în mediul urban, în medie 62% față de 38% în mediul rural. Raportat la anul 2016 trendul grupei de vârstă este crescător.

  • grupa de vârstă 15-19 ani  – scăderea populației din mediul urban  în județul Cluj   a fost de 9740 de persoane, iar în mediul rural de 1064 persoane.Trendul grupei de vârstă se menține descrescător.
  • grupa de vârstă 20-24 ani – în perioada supusă analizei se constată că majoritatea populației din grupa de vârstă locuiește în mediul urban, situația fiind aceeași pe toată perioada analizată.; scăderea populației din mediul urban în perioada 2008-2016 a fost de 39% de la 35377 persoane la 21628 persoane în mediul urban, iar în mediul rural a fost mult mai redusă, de 9% în perioada monitorizată.               

Sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând: ofertă de pregătire adecvată şi asigurarea condiţiilor de învăţare în unităţile de învăţământ din mediul rural, pentru a atrage elevii să rămână cât mai aproape de domiciliu; educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural; îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural prin dotarea corespunzătoare a atelierelor şi laboratoarelor unde se realizează pregătire de specialitate.

Distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară, fiind de 75,37% din totalul populației județului.

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, ca unul din principalii indicatori de incluziune socială, în județul Cluj ponderea persoanelor de etnie romă analfabete reprezintă 10, 8%, Clujul situându-se pe locul al doilea în regiune după județul Maramureș cu cele mai puține persoane de etnie romă analfabete.

          Diversitatea etnică prezentă în regiunea Nord-Vest și implicit în județul Cluj, recomandă o serie de măsuri, cum ar fi: educaţie multiculturală; soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor; programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate.

Conform datelor Eurostat, ponderea populaţiei totale aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială este în scădere în Regiunea Nord-Vest şi sub media naţională. Rămâne ridicată ponderea populaţiei aflată în situaţie de sărăcie (materială) severă10, prin comparaţie cu valoarea indicatorului la nivel european. Aproximativ 24% din totalul populaţiei regiunii se confrunta cu acest risc în 2011, faţă de 8% la nivelul UE; deşi sunt mai puţini decât media pe ţară, care este de aproximativ 30%.

Conform raportului „Tendinţe sociale” al INS din 2011, Regiunea Nord-Vest este pe locul 3 la nivel naţional între cele mai puţin sărace regiuni, după Bucureşti-Ilfov şi Vest, rata sărăciei scăzând de la 15,8% la 14,4%12.

 

 Profilul economic local

 

Evoluţii şi situaţia actuală. Principalii indicatori economici

Judeţul Cluj este alculi în partea de nord-vest a României, fiind alculi regiunii de dezvoltare Nord-Vest şi aflându-se la alculi cu regiunea de dezvoltare Centru.

Poziţia geografică oferă județului un avantaj alculiee deosebit, având în vedere faptul că județul Cluj se află alculi în apropierea granițelor cu Ungaria și Ucraina, precum şi într-o zonă de convergentă a mai multor culoare de dezvoltare: Coridorul Oradea-Cluj-Brașov-Bucureşti, care va lega coridoarele paneuropene 5 şi 9, permițând conectarea României cu axele de comunicații din Europa Centrală; Coridorul Suceava-Cluj, alculie axă de comunicație est-vest din ţară, precum şi mai multe axe tradiționale de comunicație cătrecentrul țării.

 

Proiecţia principalilor indicatori economici [19]

 

            Comisia Națională de Prognoză elaborează periodic o proiecție a principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial, aceasta având ca atribuție principală elaborarea de prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu și lung pe baza tendințelor din economia națională și cea mondială,.  Cea mai recentă lucrare, apărută în mai 2017, furnizează informații referitoare la acești indicatori în perspectiva anului 2020. Prognoza în profil teritorial s-a realizat pe baza prognozei  pe termen mediu 2015 – 2020, varianta de primăvară 2017, pentru Programul de Convergenţă.

            Conform acestui document, evoluția prognozată a PIB/locuitor la nivelul regiunii Nord-Vest se preconizează o creștere cu 30% a PIB față de 2015.

Prognoza PIB pe județe urmărește evoluția regională. Județul Cluj va avea cea mai mare valoare a PIB în anul 2020, de 46221 milioane lei, față de 32252 milioane lei în anul 2015,  mult peste PIB-ul realizat de celelalte județe din regiune și peste valoarea regională.

Numărul mediu de salariați în regiune va avea deasemenea un trend ascendent, fiind prognozată o creștere de 18% în 2020 față de 2015.

Evoluția numărului de salariați în județul Cluj regiunii va manifesta un trend crescător de la 201,8  mii persoane în anul 2015 la 241,1 mii persoane în anul 2020; așa cum rezultă din figura de mai jos, cea mai mare creștere a  numărului de salariați din regiune se va înregistra în județul Cluj, urmat la distanță de județul Bihor.

Fig. Nr. 3

 

Sursa: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL, până în 2020 – Comisia Naţională de Prognoză, mai, 2017

 

Principalele concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

 

  • Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională a cadrelor didactice în noile tehnologii pentru dobândirea de noi competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii. Un rol important, în acest sens, îi va reveni educaţiei iniţiale (prin sistemele ÎPT şi universitar) şi educaţiei continue, pentru dobândirea de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă schimbare, precum şi pentru asigurarea competitivităţii;
  • Planurile de școlarizare vor trebui să reflecte prioritățile economice  pe cele două componente de bază ale pieței muncii: dezvoltarea antreprenoriatului și dezvoltarea calificărilor (pregătirea tehnologică modernă/meseriile viitorului);
  • Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competențe tehnice generale, solide;
  • Eficientizarea  parteneriatelor şcoală agent economic, inclusiv prin creșterea numărului de clase de  învățământ dual;
  • Realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici;

 Piaţa muncii

 

 Evoluţii şi situaţia curentă – principalii  indicatori ai pieţei muncii conform anchetei forţei de muncă în gospodării (AMIGO)

Piaţa muncii în județul Cluj în anul 2017 are caracteristici care derivă din evoluţiile economice şi sociale ale ultimelor decenii.

Ţinta generală asumată prin Strategia Europa 2020, în domeniul ocupării forţei de muncă, este atingerea, până în anul 2020, a unui nivel de 75% pentru rata de ocupare a forţei de muncă (grupa de vârstă 20 – 64 ani).

 

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii. 

 În 2015, în Regiunea Nord-Vest  rata de ocupare a populaţiei cu vârsa de muncă (15-64 ani) a fost de 63,4 %, iar rata şomajului BIM de 4,6%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă se situează la o distanţă de 6,6 puncte procentuale faţă de ţinta națională de 70% stabilită pentru anul 2020 (Ținta EU a ratei de ocupare a populației 20-64 ani pentru 2020 stabilită prin Strategia Europa 2020 este de 75%).

 

 Evoluţii şi situaţia curentă – principalii  indicatori ai pieţei muncii conform balanţei forţei de muncă (BFM)

 Structura populaţiei după participarea la activitatea economică

Analizând evoluția resurselor de muncă în perioada 2002-2016, rezultă că în județul Cluj evoluția resurselor a fost ascendentă, ajungând în anul 2016 la 471 mii persoane,, cea mai mare din toate județele regiunii.

Fig. Nr.4

 

Sursa: INS. „Balanta fortei de munca”  INS Baza de date TEMPO ON LINE

 

 

În cea ce privește rata de ocupare a resurselor de muncă, în 2016  în județul Cluj  se înregistrează cea mai mare rata de ocupare (74,9%) din toate județele, peste media regională și națională. Pe tot intervalul analizat, Balanta Fortei de Munca evidentiază atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă, mai ridicate în județul Cluj, comparativ cu celelelate județe ale regiunii, dar și decât cele la nivel  regional și național.           

Sursa: INS. „Balanta fortei de muncă”

 

Evoluţii şi situaţia curentă privind locurile de muncă vacante

 

Evoluţii şi situaţia curentă  privind locurile de muncă vacante pe activităţi ale economiei naționale[20]

 

Pentru analiza evoluției locurilor de muncă vacante (CAEN) nu există date statistice oficiale la nivelul județului, numai la nivelul Regiunii Nord-Vest. 

Dintre  sectoarele economice care au înregistrat în 2016 cel mai mare număr de locuri de muncă vacante la nivelul regiunii se numără:

  • Industria prelucrătoare C – 3200  locuri de muncă,
  • Alte activități de servicii  S – 879 locuri de muncă;
  • Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public O– 1105 locuri de muncă;
  • Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor G – 749  locuri de muncă;
  • Sănătate și asistență socială  Q– 493 locuri de muncă;
  • Transport și depozitare H-399 locuri e muncă
  • Construcții F – 328 locuri de muncă;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. Nr.6

Sursa datelor: INS – Baza de date TEMPO-Online

                             

Evoluţii şi situaţia curentă privind locurile de muncă vacante pe grupe majore de ocupații[21]

 

Perioada analizată se referă la anii 2011-2016, dar datele statistice sunt regionale, nu există date la nivelul județului Din analiza datelor INS privind locurile de muncă vacante pe grupe majore de ocupații, se constată că cel mai mare număr de locuri de muncă vacante  în 2016, sunt pentru specialiști din diverse domenii de activitate, iar cele mai puține  pentru  lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit.

Un număr semnificativ de locuri de muncă vacante înregistrate în regiune se adresează operatorilor  la instalații și mașini; asamblori de mașini si echipamente și muncitorilor calificați și asimilați. De asemenea domeniul serviciilor are un număr semnificativ de locuri de muncă vacante.

În contextul dezvoltării puternice în regiune a industriei prelucrătoare care oferă cele mai multe locuri de muncă, se menține ridicată oferta de locuri de muncă pentru muncitori necalificați.

 

 

 Învăţământul profesional şi tehnic din județul Cluj

 

Indicatori de intrare în IPT

 

Populaţia şcolară pe nivele de educaţie, sexe, medii de rezidenţă[22]

Din datele statistice analizate se constată o creștere semnificativă a numărului de elevi din ciclul primar aproape în toate județele Regiunii Nord-Vest. Județul Cluj  a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de elevi în cei nouă ani școlari analizați (6030 elevi), fiind pe locul al doilea  după județul Bihor ca număr de elevi cuprinși în ciclul primar, 28680, respectiv 28815 în județul Bihor. 

 

Sursa: INS

 

Evoluția ponderii pe sexe a elevilor din ciclul primar a evidențiat o evoluție liniară a numărului de elevi.Astfel elevii de sex masculin reprezentau  51,3% în 2007 și 51,8% în 2016, iar ponderile pentru cei de sex feminin reprezentau 48,7% în 2007, respectiv 48,2% în 2016.

Referitor la ponderea elevilor după mediul de rezidență ( locația școlii), în județul Cluj a crescut ponderea în mediul urban de la 62,4% la 69,4% în perioada analizată, concomitent cu scăderea ponderii în mediul rural de la 37,6% la 30,6%.

Județul Cluj are cea mai mare pondere a elevilor din ciclul primar în mediul urban din regiunea Nord-Vest, respectiv cea mai mică pondere în mediul rural

 

 

Analiza pe județe arată că în anul 2016,  jud.Cluj are cel mai mare număr de elevi din învățământul postliceal, 4225 de elevi, urmat de către jud. Bihor cu 2988 de elevi și jud. Maramureș cu 2039 de elevi.

            Ponderea pe sexe arată că elevii de sex feminin ocupă 69%, iar cei de sex masculin de 31%, la nivelul județului Cluj în anul 2016.

Ponderea pe medii de rezidență este 100% pentru mediul urban în județul Cluj, în perioada analizată 2007-2016.

 

 

Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)[23]

 

            Începând din anul școlar 2010-2011,Regiunea NORD VEST înregistrează valori mai mari  decît media naţională, pentru gradul de cuprindere în învăţământ a populației din grupa de vârstă 3-23 de ani, aceste valori depăşind cu aprox. 3 procente media naţională.

            Dintre județele Regiunii Nord-Vest județul Cluj a înregistrat cel mai ridicat grad de cuprindere situându-se mult deasupra celorlalte județe ale regiunii cu o medie a gradului de cuprindere de 102%.

Fig.nr. 7

Sursa: INS

 

Din analiza gradului de cuprindere în învățământ  a grupei de vârstă 3-23 de ani pe medii de rezidență se constată același trend, cu precizarea că  județul Cluj fiind cel mai urbanizat județ al regiunii  Nord-Vest, a înregistrat în perioada analizată cel mai mare grad de cuprindere la nivel național, pentru mediul urban, cu o medie de 130%.

Referitor la gradul de cuprindere pe sexe, județul Cluj a înregistrat cel mai mare grad de cuprindere atât pentru sexul feminin cât și pentru cel masculin cu o medie de 100%.

Pentru învățământul profesional și tehnic analiza gradului de cuprindere în învățământ prezintă importanță pentru grupa de vârstă 15-18 ani.

Sursa: INS

 

 Analizând gradul de cuprindere la nivelul județelor regiunii, județul Cluj se înscrie cu o medie de 88,6%, iar cel mai scăzut grad de cuprindere pentru grupa de vârstă analizată, a fost în județul Satu-Mare de 71%.

Analiza pe medii de rezidență situează județul Cluj la un grad de cuprindere de 160%  în mediul urban, iar în mediul rural acesta este de 5%, cel mai scăzut din toată regiunea.

Referitor la gradul de cuprindere pe sexe,pentru grupa de vârstă 15-18 ani,  județul Cluj a înregistrat cel mai mare grad de cuprindere atât pentru sexul feminin cât și pentru cel masculin cu o medie de peste 90%.

 

Cuprinderea elevilor în învăţământul liceal tehnologic  în anul şcolar 2017-2018

Din datele statistice furnizate, analiza numărului de clase, elevi și ponderea acestora pe cele 15 domenii de formare în care se școlarizează în învățământul liceal filiera tehnologică, în județul Cluj în anul școlar 2017-2018, a evidențiat următoarele:

  • Județul Cluj ocupă a treia poziție în cadrul Regiunii Nord-Vest privind numărul de elevi cuprinși în învățământul liceal tehnologic în anul școlar 2017-2018, cu 4772 de elevi, după județele Maramureș și Bihor;
  • Analiza pe medii de rezidență a relevat faptul că în județul Cluj funcționează 187 de clase de liceu tehnologic cu 4757 de elevi, în mediul urban și doar 1 clasă în mediul rural cu 15 elevi.
  • Calificările profesionale de nivel 4 cu cel mai mare număr de elevi sunt: Tehnician în activități economice cu 901 elevi în 33,5 de clase, Tehnician în turism cu 562 de elevi în 22 de clase, Tehnician în gastronomie cu 329 de elevi în 13 clase, Tehnician operator tehnică de calcul cu 290 de elevi în 11 clase, Tehnician operator procesare text/imagine cu 256 de elevi în 10 clase și Tehnician în transporturi și Tehnician proiectant CAD cu câte 9,5 clase și 189, respectiv 244 de elevi.
  • Calificările profesionale de nivel 4 cu cel mai mic număr de elevi școlarizate în județul Cluj în anul școlar 2017-2018 sunt:Tehnician în chimie industrială cu 22 de elevi în 1 clasă, Tehnician analize produse alimentare cu 23 de elevi în 1 clasă, Tehnician electronist cu 23 elevi în 1 clasă, Tehnician în agroturism cu 24 de elevi în 1 clasă, Tehnician mecatronist cu 22 de elevi în 1 clasă.

 

Cuprinderea elevilor  în  învăţământul profesional în anul şcolar 2017-2018

 

Analiza numărului de clase, elevi și ponderea acestora pe cele 13 domenii de formare în care se școlarizează în învățământul profesional, în județul Cluj în anul școlar 2017-2018, a evidențiat următoarele:

  • Județul Cluj ocupă locul al doilea în cadrul Regiunii Nord-Vest în ceea ce privește numărul elevi cuprinși în învățământul profesional și învățământul dual în anul 2017-2018, cu 108 clase și 2623 de elevi. Pe primul loc se situează județul Bihor cu 114 clase și 2697 de elevi. Județul Maramureș are 113 clase și 2520 de elevi.

Anul școlar 2017-2018 introduce în Regiunea Nord-Vest învățământul dual. Clase de învățământ dual au fost realizate în județele: Satu-Mare – 8 clase cu 200 de elevi,Cluj – 8 clase cu 172 de elevi, Bihor – 7,5 clase cu 196 de elevi și Maramureș – 2 clase cu 46 de elevi.

Ponderea învățământului profesional și dual școlarizat   în județul Cluj, în anul școlar 2017-2018, reprezintă 3,09% raportată la nivelul național și este a doua ca mărime din Regiunea Nord-Vest, după județul Bihor cu 3,18%.

  • Domeniile de formare cu cel mai mare număr de elevi în învățământul profesional la nivelul județului Cluj sunt reprezentate în figura 69.

Fig:8

Sursa:ISJ Cluj

 

Cele mai solicitate calificări profesionale sunt în domeniile: Mecanica  cu 862 elevi, 

Turism și alimentație cu 678 de elevi, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice cu 183 de elevi, Estetica și igiena corpului omenesc cu 158 de elevi și Fabricarea produselor din lemn cu 134 de elevi.

  • Domeniile de formare cu cel mai mic număr de elevi în învățământul profesional și în anul școlar 2017-2018 în județul Cluj sunt:

Comerțul cu 24 de elevi, Chimia industrială cu 39 de elevi și Agricultura cu 49 de elevi.

Analiza ponderilor pe calificări profesionale arată că cea mai solicitată calificare la nivelul județului este ”Mecanic auto” urmată de calificarea profesională ”Operator la mașini cu comandă numerică”din domeniul Mecanică. Pentru domeniul Turism și alimentație calificările cele mai cerute: Bucătar și Ospătar(chelner) în unități de alimentație ocupă ponderi ridicate

           

În anul școlar 2017-2018, numărul elevilor școlarizați prin învățământul postliceal la nivelul județului Cluj a fost de 3731 de elevi, repartizați atât la școala postliceală cât și la școala de maiștri.

            Analiza la nivelul județului Cluj a scos în evidență faptul că cei mai mulți elevi școlarizați prin școala postliceală se află în învățământul postliceal particular 2103 elevi, iar în învățământul de stat 1355 de elevi. Prin școala de maiștri (învățământ de stat) se școlarizează 273 de elevi.

Numărul cel mai mare de elevi școlarizați prin școala postliceală a fost în domeniul Sănătate și asistență pedagogică, 2501 de elevi, urmat de domeniul Economic cu 200 de elevi și Turism și alimentație cu 155 elevi. Cei mai puțini elevi au fost înscriși la domeniul Servicii cu 39 de elevi și domeniul Agricultură cu 47 de elevi.

Județul Cluj este singurul din Regiunea Nord-vest care școlarizează elevi cu deficiențe în învățământul postliceal de stat. În anul școlar 2017-2018 funcționează 2 clase de învățământ postliceal pentru elevi cu deficiențe cu 17 elevi în domeniul Estetica şi igiena corpului omenesc, calificarea tehnician maseur.

 

Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Gradul de satisfacere a solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul profesional[24] și dual

 

Învățământul profesional și dual este organizat pe baza parteneriatului școală-operator economic cu scopul satisfacerii solicitărilor de pe piața muncii, de către sistemul de învățământ  profesional și tehnic.

Pentru toate domeniile de formare  în care se școlarizează prin învățământul profesional și dual, operatorii economici solicită locuri pentru planul anual  de școlarizare, inspectoratelor școlare.

Pentru anul școlar 2017-2018 la nivelul  județului Cluj, operatorii economici au solicitat în total 1671 de locuri, din care au fost aprobate de către inspectoratul școlar județean 1171 de locuri pentru învățământul profesional și dual (924 pentru învățământul profesional și 247 de locuri pentru învățământul dual), adică 70%, datorită constrângerilor legate de fundamentarea planurilor anuale de școlarizare.

Analiza realizării planului de școlarizare a relevat faptul că doar 1029 de locuri au fost ocupate, 857 în învățământul profesional (de stat și particular) și 172 de locuri în învățământul dual.      

 

Parteneriatul cu operatorii economici[25]

 

Școlarizarea  elevilor prin învățământul profesional și dual presupune încheierea unor contracte de parteneriat cu operatorii economici.

Din analiza datelor legate de numărul de operatori economici care au încheiat contracte de parteneriat cu unitățile de învățământ ÎPT, la nivelul județului Cluj, pentru anul școlar 2017-2018,situația se prezintă astfel:

  • Pentru calificările școlarizare prin învățământ profesional unitățile de învățământ profesional și tehnic au încheiat contracte de parteneriat cu 89 de operatori economici din județul Cluj;
  • Pentru calificările școlarizate prin învățământ dual au fost încheiate contracte de parteneriat cu 23 de operatori economici din județul Cluj.

 

. Resursele umane din ÎPT[26]

 

La nivel național analizând datele statistice se poate afirma că evoluția ponderii personalului didactic pe categorii de vârstă a evoluat în sensul creșterii ponderii categoriei 35-54 ani și 55-64 ani, cu o creștere în ultimii ani a ponderii categoriei 65 de ani și peste. Statistic vorbind tot mai multe cadre didactice tinere nu mai optează pentru intrarea în sistemul de învățământ.

 

            Categoria de vârstă 35-54 ani și 55-64 ani reprezintă 81% din totalul cadrelor didactice din sistemul de învățământ profesional și tehnic în anul 2015-2016, iar categoria 65 ani și peste atinge  o pondere de 2%.

 

La nivelul  județului Cluj, ponderea personalului didactic calificat  (98,44%) din învățământul profesional și tehnic este ușor mai scăzută decât media regională (99,02%)

Fig.nr.10

Sursa datelor: INS

 

În anul școlar 2015-2016, numărul de cadre didactice din județul Cluj din învățământul liceal tehnologic a fost de 1865 persoane, din care de sex feminin 1388 persoane. În mediul urban funcționau 1854 de cadre didactice, iar în mediul rural 11.

 

6.1.13. Infrastructura unităţilor şcolare  din IPT[27]

 

            Infrastructura unităților de învățământ  din învățământul profesional și tehnic are o însemnătate capitală în asigurarea unui învățământ de calitate.

La începutul anului şcolar 2015-2016, județul Cluj avea cele mai multe laboratoare din Regiunea Nord-Vest, 403 laboratoare raportat la 1185 de laboratoare,câte avea întreaga regiune.

În cadrul regiunii Nord-Vest județul  Cluj ocupă primul loc, cu 170 de ateliere școlare, urmat de Bihor cu 100 ateliere. Cel mai mic număr de ateliere școlare a fost în județul. Bistrița-Năsăud,  48 ateliere școlare.

 

Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea

 

Analizând informaţiile, datele şi concluziile din capitolele anterioare rezultă următoarele puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări care au stat la baza stabilirii prioritătilor planului de acțiune.

 

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
·    Ofertă educaţională în ceea ce priveste calificările adaptată la cererea de pe piaţa muncii

·    Cadre didactice formate prin programele POSDRU, capabile să utilizeze echipamentele specializate din dotarea şcolilor şi noi metode de predare/evaluare;

·    Buna funcţionare a structurilor parteneriale la nivel județean-CLDPS

·    Existenţa documentelor de planificare strategică pe termen mediu a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS);

·    Implementarea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic în toate unităţile de învăţământ profesională şi tehnic;

·    Asigurarea accesului egal în ÎPT  prin existenţa şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, a claselor de învăţământ special şi a claselor de a II-a şansă;

·    Îmbunătăţirea parteneriatului unităţilor de învăţământ cu operatorii economici, prin creşterea numărului de parteneriate ale unităţilor de învăţământ și  realizarea de clase de învățământ dual începând cu anul școlar 2017/2018;

·    Dezvoltarea învăţământului particular, în special la şcoala postliceală;

·    Unități de învățământ implicate în proiecte Erasmus +;

·    Inserție bună pe piața muncii a absolvenților a învățământului profesional, promoția 2017.

·   Atractivitatea redusă (deși în ușoară creștere) a învăţământului profesional şi tehnic; deşi a crescut numărul de profesori consilieri opţiunile elevilor se menţin în continuare în intervalul 15-20% pentru ÎPT;

·   Lipsa unei baze de date complete privind inserţia absolvenţilor pe piata muncii;

·   Număr redus de unităţi de învăţământ autorizate pentru programe de educaţie a adulţilor;

·   Rata de succes a examenelor de certificare foarte ridicată (98-100%), dar competenţe scăzute ale absolvenţilor la angajare; nepotrivire între exigenţele angajatorilor şi competenţele absolvenţilor;

·   Competențe scăzute privind marketingul educational în randul managerilor scolari;

·   Lipsa dotării cu echipamente didactice moderne a unor unități de învățământ;

·     Lipsa promovării oportunitătilor de carieră pentru elevi la nivelul unităților de învățământ;

·   Lipsa unei implicări mai mari a  comunităților locale în problemele școlilor;

·   Absenteism și abandon ridicat în unitățile ÎPT

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
·                     Posibilitatea realizării de proiecte finanţate prin fondurile structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare;

·                     Atractivitatea județului  pentru investitorii  străini  în  sectoarele economice din regiune şi crearea de noi locuri de muncă (parcuri  industriale etc.);

·                     Rata şomajului la tineri este sub media naţională (18,7% faţă de 21,8%).- ceea ce denotă un interes crescut pentru angajare al tinerilor, dar pe altă parte, și oferte de munca mai tentante pentru ei, ceea ce ii motivează să se angajeze.

·                     Crearea de locuri de muncă prin proiecte finanțate prin fonduri europene;

·                     Posibilitatea accesării de fonduri prin proiecte europene (POCU).

 

·   Reducerea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară până în 2025 cu până la 38,6%;

·   Migrația populatiei spre tările UE;

·   Creşterea abandonului şcolar în mediul rural, dar și în mediul urban;

·   Participare scăzută a adulţilor la programe de formare continuă – în contrast cu nevoile de formare în creştere şi ţintele europene;

·   Lipsa unor prognoze pe termen scurt şi mediu privind dezvoltarea sectoarelor /domeniilor economiei regionale/locale;

·   Birocrație excesivă, documente complicate și greu de realizat;

·   Lipsa măsurilor legislative mai atractive care să motiveze sau să încurajeze angajatorii pentru încheierea contractelor de practică;

 

Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri

 

Demografia

  • Măsuri la nivelul reţelei şcolare: optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile; rezolvarea problemelor de acces; funcţionarea reţelelor de şcoli, care împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată; eliminarea paralelismelor nejustificate; colaborare pentru acoperire teritorială optimă; diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi); implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi .
  • Fenomenul de îmbătrânire demografică (populația în vârstă de peste 65 de ani va reprezenta 19,7% până în 2030, din populația totală) conduce la: nevoi sporite de personal calificat – asistenţă socială şi medicală; nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală).
  • Ponderea semnificativă a populaţiei feminine reclamă următoarele activităţi: din partea ofertei de pregătire – calificările dorite de populaţia feminină; programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. Pentru mamele care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul orelor de curs).               
  • Sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând: ofertă de pregătire adecvată şi asigurarea condiţiilor de învăţare în unităţile de învăţământ din mediul rural, pentru a atrage elevii să rămână cât mai aproape de domiciliu; educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural; îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural prin dotarea corespunzătoare a atelierelor şi laboratoarelor unde se realizează pregătire de specialitate.

Profilul economic

  • Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională a cadrelor didactice în noile tehnologii pentru dobândirea de noi competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii. Un rol important, în acest sens, îi va reveni educaţiei iniţiale (prin sistemele ÎPT şi universitar) şi educaţiei continue, pentru dobândirea de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă schimbare, precum şi pentru asigurarea competitivităţii;
  • Planurile de școlarizare vor trebui să reflecte prioritățile economice  pe cele două componente de bază ale pieței muncii: dezvoltarea antreprenoriatului și dezvoltarea calificărilor (pregătirea tehnologică modernă/meseriile viitorului);
  • Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competențe tehnice generale, solide;
  • Eficientizarea  parteneriatelor şcoală agent economic, inclusiv prin creșterea numărului de clase de  învățământ dual;
  • Realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici;

 

Piața muncii

  • Creșterea ratei de ocupare și a ratei de activitate la nivelul județului presupune dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, cu precădere a  învățământului profesional după reînființare, începând cu anul școlar 2014/2015. Domeniile și calificările vor fi stabilite în funcție de cerințele angajatorilor.
  • Creșterea relevanței ÎPT în raport cu cerințele pieței muncii pentru creșterea ratei de ocupare în rândul absolvenților. Necesitatea monitorizării inserției absolvenților de învățământul profesional și tehnic.
  • Realizarea unor parteneriate eficiente între unitățile de învățământ și operatorii economici, astfel încât numărul de elevi angajați la operatorii economici unde au efectuat instruirea practică să crească.
  • Sprijinirea elevilor din mediul rural de către comunitate și operatori economici pentru finalizarea studiilor.
  • Asigurarea  în proiectele planurilor de școlarizare a claselor pentru  continurea

studiilor de către absolvenții învățământului profesional la învățământ liceal

                (zi, seral, frecvență redusă), iar pentru absolvenții de liceu, continuarea studilor în

                învățământul postliceal,  pentru creșterea șanselor de ocupare pe piața muncii.

  • Creșterea ponderii calificărilor din domeniul servicii la nivel regional, pe nivelurile de

           calificare 3, 4 și 5. Menținerea trendurilor la calificările din industrie, servicii și

           construcții.În stabilirea calificărilor se va ține cont și de solicitările agenților economici 

           locali.

  • Prin proiectele planurilor de școlarizare  ale ISJ-urilor din regiune se vor prevedea

cu prioritate clase/grupe de studiu pentru domeniile: mecanică, electric, electronică

             și automatizări, construcții, servicii, comerț, sănătate și asistență socială.

  • Raportat la nivelul de calificare solicitat pentru locurile de muncă vacante la nivelul

județului, se constată că piața muncii din județ are nevoie de calificări de nivel 3,

               dobândite prin învățământ profesional și dual. Structura planului de școlarizare

               pentru învățământul profesional și dual va cuprinde clase/grupe de studiu în funcție

               de cele mai solicitate calificări.

  • În funcție de particularitățile de dezvoltare a subramurilor industriei prelucrătoare din

județ, la stabilirea planului de școlarizare pentru pentru învățământul  profesional și

          tehnic se va ține cont de solicitările agenților economici locali, în parteneriat cu unitățile

               de învățământ profesional și tehnic.

 

Învățământul profesional și tehnic

La nivelul județului Cluj în perioada 2004-2016,  existau( la începutul perioadei), 17837 de elevi cuprinși în învăţământul tehnic şi profesional ÎPT cu o pondere de 55,4%. În anul școlar 2015-2016, numărul elevilor cuprinși în ÎPT  din județul Cluj a fost de 9564 de elevi, adică 44,1%, cea mai scăzută pondere din regiunePonderea la nivel județen și regional a fost mai scăzută decât la nivel național, fapt explicat prin creșterea în mai mare măsură a ponderii învățământului liceal din filiera teoretică și vocațională în Regiunea Nord-Vest.

Domeniile de formare cu cel mai mare număr de elevi în învățământul profesional la nivelul județului sunt:

  • Mecanica  cu 862 elevi, 
  • Turism și alimentație cu 678 de elevi,
  • Construcţii, instalaţii şi lucrări publice cu 183 de elevi,
  •  Estetica și igiena corpului omenesc cu 158 de elevi
  •  Fabricarea produselor din lemn cu 134 de elevi.
  • Pentru anul școlar 2017-2018 la nivelul  județului Cluj, operatorii economici au solicitat în total 1671 de locuri, din care au fost aprobate de către inspectoratul școlar județean 1171 de locuri pentru învățământul profesional și dual (924 pentru învățământul profesional și 247 de locuri pentru învățământul dual), adică 70%, datorită constrângerilor legate de fundamentarea planurilor anuale de școlarizare.

Analiza realizării planului de școlarizare a relevat faptul că doar 1029 de locuri au fost ocupate, 857 în învățământul profesional (de stat și particular) și 172 de locuri în învățământul dual.

La nivel național analizând datele statistice se poate afirma că evoluția ponderii personalului didactic pe categorii de vârstă a evoluat în sensul creșterii ponderii categoriei 35-54 ani și 55-64 ani, cu o creștere în ultimii ani a ponderii categoriei 65 de ani și peste. Statistic vorbind tot mai multe cadre didactice tinere nu mai optează pentru intrarea în sistemul de învățământ.

Categoria de vârstă 35-54 ani și 55-64 ani reprezintă 81% din totalul cadrelor didactice din sistemul de învățământ profesional și tehnic în anul 2015-2016, iar categoria 65 ani și peste atinge  o pondere de 2%.

La începutul anului şcolar 2015-2016, județul Cluj avea cele mai multe laboratoare din Regiunea Nord-Vest, 403 laboratoare raportat la 1185 de laboratoare,câte avea întreaga regiune.În cadrul regiunii Nord-Vest județul  Cluj ocupă primul loc, cu 170 de ateliere școlare.

Raportat la numărul de computere conectate la INTERNET, Regiunea Nord-Vest ocupă primul loc cu 17.400 PC-uri, iar dintre județe, cele mai multe computere le avea județul  Cluj (5803) din care 5648 PC-uri conectate la INTERNET.

România a alocat în 2014, 2,75% din PIB pentru cheltuielile publice totale din educație. După situațiile Eurostat România alocă cel mai mic procent din PIB pentru educație comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, fiind pe ultimul loc.

Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional a tinerilor (18-24 ani), la nivel național și implicit la nivel regional rămâne mult mai ridicată decât media europeană.

Dacă media europeană în 2015 era de 11%, România avea o rată de 19,1%, iar Regiunea Nord-Vest  de 16,9%, a treia după Regiunea București-Ilfov și Regiunea Vest.

Testarea PISA aplicată în 2009, 2012 și 2015 a scos în evidență faptul că România are în continuare performanțe scăzute la toate cele trei tipuri de testări comparativ cu celelalte state ale UE.

           

Evoluția ratei tinerilor care nu urmează un program de educație şi formare și nici nu au un loc de muncă (NEET), pe toate nivelurile ISCED, este reprezentată în figura de mai jos. Raportându-ne la perioada analizată (2007-2016) se constată că România are o rată a tinerilor NEET mai ridicată decât media europeană. În 2016 UE avea o rată de 16,7 %, iar România 23,6%.

Datele statistice arată că rata de participare la formarea continuă a populației adulte din UE, se menține la valoarea de 10,8% în 2016.Comparativ la nivel național rata de participare  a scăzut în 2016 la 1,2% și rămâne în continuare mult mai scăzută decât media europeană.

Analiza pe regiuni a scos în evidență că în anul 2016, Regiunea Vest avea cea mai mare rată de participare de 1,6%.Regiunea Nord-Vest, avea o rată de participare la formarea continuă a adulților de 1,4%.

Din analiza realizată rezultă următoarele recomandări:

  • Eficientizarea rețelei școlare prin reorganizarea acesteia la nivelul fiecărei județ
  • Autorizarea/acreditarea unităților de învățământ pe calificări solicitate de operatorii economici
  • Acțiuni de orientare și consiliere a elevilor, părinților, diriginților, cadrelor didactice
  • Marketing educațional realizat la nivelul unităților ÎPT
  • Monitorizarea inserției absolvenților la nivel de unitate de învățământ și la nivel județean
  • Autorizarea unităţilor de învăţământ ca furnizoare de formare profesională continuă în toate judeţele regiunii.

 

Analiza mediului extern –aşa cum rezultă din Strategia de dezvoltare a oraşului Huedin

2015-2020

 

Figura 11: Evoluţie demografică 1990 – 2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

Datele arată că după 1990 populaţia oraşului Huedin nu a coborât niciodată sub nivelul din acel an, din contră, primii ani de după revoluţie aducând un plus de 10% faţă de 1990, urmând ca începând cu anul 1993 trendul să scadă, ajungând ca în 2013 să se plaseze la aproximativ acelaşi nivel precum în 1990. Trendul este însă de scădere, deşi într-un ritm mai lent după 2006.

 

Figura 12: Evoluţie demografică 2000-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

Din perspectivă demografică, oraşul Huedin a avut o evoluţie superioară nu doar faţă de nivelul naţional, ci şi faţă de celelalte comunităţi urbane din România şi chiar faţă de celelalte comunităţi urbane din judeţ. Dacă în 2013 populaţia urbană a judeţului Cluj era undeva în jurul valorii de 92% faţă de nivelul din 2000, în cazul oraşului Huedin aceasta era la aprox. 98% din valoarea anului 2000.

Evoluţia pozitivă a demografiei oraşului a fost susţinută de natalitate, dar şi de mutările cu reşedinţa, numărul persoanelor care au venit cu reşedinţa în oraş în anii 1990 fiind aproape constant mai ridicat decât numărul celor care au plecat. Lucrurile s-au schimbat uşor începând cu anul 2005, ceea ce a dus şi la reducerea populaţiei oraşului. În schimb, cu excepţia anilor 1991, 2002 şi 2008, numărul celor care s-au mutat cu domiciliul din Huedin a fost constant mai ridicat decât al celor care au venit cu domiciliul, aceasta reprezentând şi principala sursă de „pierdere” a populaţiei oraşului.

 

Chiar dacă Huedinul se confruntă cu un ritm mai puţin accelerat de îmbătrânire decât restul ţării, fenomenul este prezent, după cum sugerează şi piramida demografică de mai jos.

     Figura 13: Piramida populaţiei, 2013

     

     Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

Educaţie

Recensământul din 2011 oferă o imagine interesantă a oraşului Huedin din perspectiva ponderii populaţiei cu studii superioare: doar 14,3% dintre locuitori au absolvit studii universitare cel puţin de nivel licenţă, faţă de media naţională de 14,4% şi media urbană de 22,4%. Oraşul compensează la nivel liceal, unde înregistrează o pondere de 31%, peste media naţională de 24% şi peste media urbană de 30%. Huedin are însă o pondere însemnată, peste media urbană, de absolvenţi doar de şcoală generală – peste 20% – şi un procent mai ridicat de persoane fără şcoală – 5% – peste media naţională – de 3% şi mult peste media urbană de 2%

 

Figura 14: Distribuţia populaţiei în funcţie de ultima şcoală absolvită

        

 

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

Datele sunt îngrijorătoare în termeni de capacitate a comunităţii de a atrage activităţi economice cu valoare adăugată ridicată şi care să asigure venituri ridicate angajaţilor. Totodată, considerând rata de părăsire a comunităţii, precum şi procesul de îmbătrânire demografică, dar şi dificultăţile de a modifica profilul educaţional al populaţiei, dezavantajul pare a fi unul cronicizat, necesitând măsuri excepţionale de remediere.

 
   

Nivelul mai scăzut de educaţie explică parţial rata peste media naţională a deceselor de sub un an, putând totodată ridica probleme semnificative pe termen lung din punct de vedere social şi al sănătăţii publice.

 
   

Figura 15: Evoluţia populaţiei şcolare, judeţul Cluj şi Huedin, 2000 – 2013

          Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

De remarcat este că între 2000 şi 2013, la nivel judeţean, a crescut doar populaţia şcolară de la nivel liceal şi din grădiniţe, în timp ce la nivelul oraşului Huedin a crescut doar populaţia liceală de aproape 2 ori. Creşterea se datorează atât natalităţii crescute din anii 1990, dar şi numărului ridicat de elevi care vin la şcoală în Huedin din comunele limitrofe. Se poate estima că populaţia şcolilor va creşte şi mai puternic în următorii ani, pe fondul închiderii şcolilor din comunităţile învecinate (Râşca, Mărişel) care pierd din populaţia şcolară necesară auto-susţinerii.

 

Atractivitatea oraşului  Huedin pentru elevii din afară ridică două probleme: transportul, unul dintre participanţi la întâlnirile publice subliniind faptul că bazinul din care vin elevi în oraş este mult prea răspândit pentru a putea implementa un program sistematic de transport al elevilor; şi cazarea, în prezent Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin dispunând de aproximativ 35 de locuri în căminele Liceului Teoretic „Octavian Goga” Huedin.

 

 

Dezvoltarea infrastructurii de cămine (crearea unui campus şcolar) ar putea reprezenta o măsură care să permită elevilor să rămâne mai mult timp în Huedin, să evite naveta, ceea ce le-ar creşte timpul disponibil pentru studiu şi alte activităţi, dar şi să aducă resurse în oraş.

 

Infrastructură şcolară

Ca infrastructură educaţională, oraşul Huedin stă uşor mai slab decât media naţională, în oraş fiind în medie 17 elevi în pre-şcolar per cadru didactic, faţă de 16 cât este media naţională şi 14 în judeţul Cluj; 15 per cadru didactic în învăţământul preuniversitar (faţă de 13 media judeţeană). De asemenea există cu aproape 300 mai mulţi elevi per sală de sport decât media judeţeană şi cu 1 elev mai mult pe sală de clasă şi cabinet decât media judeţeană. Relevant de menţionat este şi că în Huedin nu există niciun bazin de înot destinat elevilor sau studenţilor.

 

Tabel 5: Număr elevi per cadru didactic şi infrastructură şcolară la nivel naţional, judeţean şi în Huedin

Elevi per…. Cadru didactic în învăţământul preşcolar Cadru didactic în învăţământul preuniversitar Sală de sport Atelier

şcolar

Sală de clasă şi cabinet
Naţional 16 14 516 506 22
Judeţ 14 13 401 257 21
Huedin 17 15 671 403 22

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

Infrastructura este principala problemă a Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin cât şi Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin datorită insuficientei dotari a şcolilor, fapt care afectează procesul educaţional.

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin , la fel ca toate liceele tehnologice de la noi din țară, se află în dificultate în a introduce noi specializări, chiar dacă există cerere pe piaţa muncii locală, lovindu-se de mentalitatea părinților și elevilor conform căreia elevii trebuie să urmeze un liceu teoretic și apoi o facultate, nicidecum o școală profesională. Acestă mentalitate s-a încetățenit prin politici greșite la nivel guvernamental , când au fost desființate și denigrate școlile de arte și meserii în favoarea liceelor tehnologice, interesele acelor vremuri fiind un număr cât mai mare de absolvenți de liceu și implicit cât mai mulți potențiali studenți , materie primă pentru învățământul universitar.

În prezent există o foarte bună colaborare cu agenții economici cu care conlucrăm în vederea asigurării unei cât mai bune pregătiri practice a elevilor noștri.

Speram ca in continuare sa imbunatatim  comunicarea dintre instituţia noastra de învăţământ şi mediul de afaceri, în mod special privind posibilitatea dotării şcolilor cu echipament necesar procesului educaţional, in contextul in care s-a propus și s-a realizat in Proiectul planului de școlarizare pentru anul 2018-2019 doua grupe de 10 elevi de invatamant dual. Acesta este un prim semn pozitiv din partea mediului de afaceri care intelege necesitatea colaborarii  cu școala furnizoare de forta de munca calificata pentru afacerile proprii. Din păcate în acest an școlar 2019-2020, nu am realizat clasa de învățământ profesional dual cu cele două specializări : confecții încălțăminte din piele și înlocuitori, respectiv, tâmplar universal.

 

Recomandările Consiliului UE cu privire la PNR 2014        

 

  • Educaţie – reforma educaţiei din 2011, care stabileşte o agendă pe termen lung pentru  îmbunătăţirea calităţii învăţământului la toate nivelurile, nu este încă pe deplin operaţională, din cauza insuficienţei resurselor financiare şi umane. Persistă necorelări importante între competenţele absolvenţilor de învăţământ terţiar şi cerinţele pieţei, iar legătura dintre întreprinderi şi mediul universitar rămâne deficitară, aşa cum indică rata ridicată a şomajului şi faptul că mulţi absolvenţi de universităţi îşi găsesc un loc de muncă în profesii care fie nu corespund pregătirii lor, fie sunt sub nivelul lor de calificare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Forţa de muncă

           Fig.16 Evoluţia forţei de muncă

             

 

Începând cu anul 1991 până în alculi evoluţia numărului mediu alcul de salariaţi arată o reducere cu aproape două treimi a efectivului.

              

 

 

 

 

Perioada de după 2008 a confirmat involuţia numărului de salariaţi ai oraşului, cu o descreştere cu peste o treime faţă de perioada debutului crizei economice. Principalele sectoare care au pierdut agenţi economici şi implicit forţa de muncă sunt industria prelucrătoare (65%) şi sectorul construcţiilor (63%).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Structura forţei de muncă

 

 

 
   

Figura 17- structura forței de muncă, 2012; Sursa datelor: INS

 

      La momentul 2012, principalul angajator al Huedinului este sectorul public – aproape 40% din total. Sectorul comercial este al doilea ca şi număr de angajaţi urmat de industria prelucrătoare, care în trecut deţinea cea mai mare pondere a salariaţilor oraşului.

 

Figura 18- evoluția structurii forței de muncă, 2008-2012; Sursa datelor: INS

 

Evoluţia structurii forţei de muncă arată că, pe lângă pierderea importantă de competitivitate, bazată pe pierderea capacităţilor de producţie industriale (- 454 angajaţi în industrie), ceea ce este important de subliniat este că oraşul şi-a pierdut totodată şi avantaje în funcţiunile sale istorice – reducerea la jumătate a numărului de angajaţi ai sectorului hoteluri şi restaurante şi o importantă pierdere de angajaţi în sectorul comercial (30%).

Oraşul se transformă în sensul în care observăm o creştere a numărului de personal implicat în activităţi educaţionale şi un număr ridicat de angajaţi în sistemul de sănătate şi asistenţă socială. Modificarea ponderii sectorului public în totalul angajaţilor este una semnificativă, generată în principal de prăbuşirea sectorului industrial.

Forţa de muncă angajată în sectoare cu un venit peste media naţională

Prezenţa la nivel local a unui număr ridicat de angajaţi cu salarii ridicate este un indicator util pentru gradul de dezvoltare al economiei locale şi pentru nivelul bunăstării cetăţenilor. Un nivel ridicat al salariului este rezultatul unor servicii superioare calitativ, dar şi un element al formării unei cereri sustenabile de bunuri şi servicii din partea cetăţenilor – o pondere însemnată de angajaţi cu salarii ridicate indică probabilitatea unui efect de spillover pozitiv (multiplicare) în economia locală, aceste persoane având tendinţa de a consuma mai mult şi a aduce mai multe resurse în economia locală.

În mod standard, sunt considerate domenii cu salarii ridicate cele care au, ca medie a salariilor, un nivel peste media naţională.

Datele referitoare la nivelul salariilor sunt cele de la nivel judeţean, de aceea tratăm cu rezerve acest indicator, datorită influenţei importante pe care municipiul Cluj-Napoca o are în formarea salariului. 

La nivelul anului 2012, potrivit datelor INS, media veniturilor la nivel naţional a fost de 1.507 lei, 7 sectoare ale economiei oraşului plasându-se în această categorie (Producţia şi furnizarea de energie, Distribuţia apei şi salubritate, Informaţii şi comunicaţii, Intermedieri financiare şi asigurări, Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, Administraţie publică şi apărare, şi Învăţământ) acestea reprezentând 25% din totalul salariaţilor – o pondere medie, ceea ce indică prezenţa unor resurse de consum intracomunitare relativ reduse.

Întrucât prezenţa unui număr important de salariaţi cu venituri ridicate este un predictor pentru atragerea mai multor astfel de salariaţi pe viitor, procentul indică o atractivitate relativ redusă a comunităţii pentru locuri de muncă şi afaceri care asigură salarii ridicate.

 

Şomaj / ocupare

 

Datele Agenţiei Judeţene a Forţei de Muncă şi INS arată un nivel al şomajului în jurul a 3% în ultimii ani. În condiţiile unei populaţii active comunicate de AJOFM de 6.288 persoane în noiembrie 2014, rata oficială a şomajului este de 2,85%, mult sub nivelul şomajului real.

 

Tabel – şomeri înregistraţi

  2010 2011 2012 2013
şomeri, din care: 365 236 183 179
femei 188 126 84 93
bărbaţi 177 110 99 86

Sursa datelor: AJOFM, INS

Considerăm că acesta nu este un indicator potrivit de măsurare, de aceea preferăm să utilizam datele referitoare la populaţia activă şi să observăm ponderea numărului de salariaţi în cadrul acesteia.

 

Figura19 – rata salariați/populație 15-65 ani, 2012; Sursa datelor: INS

 

Datele recensământului din 2011 arată o populaţie între 15 şi 65 de ani de 6.486 persoane.

 

Considerând această valoare constantă pentru perioada analizată observăm rate salariaţi/populaţie activă îngrijorătoare (în condiţiile în care Cluj-Napoca are o rată de peste 50%), cu o scădere semnificativă din 2008 încoace.

 

Întreprinderi şi antreprenoriat

Densitatea întreprinderilor

Acest indicator măsoară numărul întreprinderilor active care au sediul în localitate, la mia de       locuitori, fiind util din perspectiva atât a ocupării forţei de muncă cât şi din perspectiva obţinerii de venituri la bugetul local.

 

       Tabel: Densitatea întreprinderilor

Întreprinderi active/1000 locuitori 2008 2009 2010 2011 2012
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 63,37 61,07 54,75 51,04 53,94
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII 23,45 22,93 21,08 19,43 20,65
MUNICIPIUL DEJ 35,79 33,14 30,01 28,19 28,90
MUNICIPIUL GHERLA 33,82 31,27 26,72 23,01 24,84
MUNICIPIUL TURDA 29,32 28,01 24,73 22,84 22,97
ORAŞ HUEDIN 35,73 37,19 32,58 28,46 30,75
ORAŞ ALEŞD 39,23 37,25 33,84 29,39 30,88

        Sursa: INS

 

Am ales să prezentăm datele într-un alcu alculiee, adăugând mediului urban al judeţului Cluj şi oraşul Aleşd prin prisma similarităţii profilului celor 2 oraşe.

Observăm pentru Huedin valori mai ridicate decât în cazul celorlalte aşezări urbane din judeţ, cu excepţia municipiului Cluj-Napoca, pe parcursul întregii perioade analizate. Comparativ cu oraşul Aleşd observăm valori aproximativ egale, cu un mic plus pentru bihoreni.

Ca şi în cazul celorlalte unităţi analizate în perioada de după 2009 observăm o scădere a valorilor indicatorului, cu un minim la nivelul anului 2011.

 

Număr mediu de salariaţi ai întreprinderilor non-agricole

Un alt indicator al dezvoltării economice a localităţii este reprezentat de numărul mediu al salariaţilor ce activează în întreprinderi non-agricole raportat la mia de locuitori. Sunt excluse de la calcul întreprinderile cu coduri CAEN alculie domeniului agricultură.

 

Tabel: Număr salariaţi în întreprinderi non-agricole/mia de locuitori

 

  2008 2009 2010 2011 2012
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 875,02 773,17 751,63 785,38 799,11
MUNICIPIUL

CÂMPIA TURZII

511,65 429,47 395,06          385,36 365,39
MUNICIPIUL DEJ 437,48 365,15 332,59 333,48 341,35
MUNICIPIUL GHERLA 493,17 388,29 320,65 318,30 341,02
MUNICIPIUL TURDA 374,07 313,11 283,50 283,45 268,26
ORAŞ HUEDIN 328,25 262,49 263,94 273,27 270,52
ORAŞ ALEŞD 564,76 532,49 504,8 498,78 555,49
             

Sursa: INS

Dacă în cazul indicatorului precedent, cel al densităţii întreprinderilor, datele arătau valori relativ ridicate pentru Huedin, comparativ cu celelalte aşezări urbane din judeţ, în cazul acestui indicator Huedinul înregistrează în medie cele mai slabe rezultate pe întreaga perioadă analizată.

Acest lucru înseamnă că densitatea întreprinderilor nu se transpune în locuri de muncă pentru cetăţenii oraşului, fapt subliniat şi de alţi indicatori ai forţei de muncă.

Dacă o comparaţie cu municipiul Cluj-Napoca nu-şi are rostul, în ceea ce priveşte oraşul Aleşd, acesta înregistrează constant valori duble ale numărului mediu de salariaţi/mia de locuitori, economia acestuia fiind capabilă a genera un număr semnificativ mai mare de locuri de muncă, deşi profilul aşezărilor este unul asemănător, atât din punctul de vedere al localizării cât şi al dimensiunii.

Capacitatea antreprenorială

Capacitatea antreprenorială este un indicator ce măsoară numărul de întreprinderi nou create la mia de locuitori, măsurând un concept denumit „intensitate antreprenorială” a populaţiei, putând indica un nivel ridicat sau lipsa antreprenoriatului.

 

Tabel: Număr de întreprinderi nou create/1000 locuitori

 

  2008 2009        2010     2011 medie
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 9,18 1,88 4,44 5,58 5,27
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII 4,37 0,83 1,98 1,95 2,28
MUNICIPIUL DEJ 4,64 0,96 2,25 2,31 2,54
MUNICIPIUL GHERLA 6,04 1,09 1,82 1,81 2,69
MUNICIPIUL TURDA 5,08 1,13 2,14 2,31 2,67
ORAŞ HUEDIN 4,53 1,85 1,86 1,85 2,52
ORAŞ ALEŞD 4,97 1,03 2,42 2,62 2,76

Sursa: INS

În tabelul de mai sus sunt prezentate datele indicatorului atât ca valoare pentru fiecare an în parte dar şi ca medie a întregii perioade 2008-2011, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra capacităţii antreprenoriale a comunităţilor.

Valorile înregistrate de Huedin sunt unele mici dar aproximativ în linie cu cele înregistrate de municipiile judeţului, dar şi cu Aleşd. Cluj-Napoca reprezintă o excepţie, dar am ales să prezentăm datele deşi nu reprezintă o baza de comparaţie valabilă.

Sporul natural al întreprinderilor

Indicatorul sporului natural al întreprinderilor reprezintă ponderea modificării numărului absolut  de întreprinderi în totalul întreprinderilor existente la nivelul localităţii.

 

Se măsoară după formula:  ,

unde:

 

Î înf = Număr de întreprinderi nou create (înregistrate în perioada (anul) de raportare care au sediul social în localitate

Î dec = Număr de întreprinderi închise (decedate) în perioada (anul) de raportare care aveau sediul principal în localitate

Î exist = Număr de întreprinderi active în perioada (anul) de raportare, care au sediul social în localitate

 

Tabel: Sporul natural al întreprinderilor

 

  2008 2009 2010 2011
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 42,88 -142,28 -40,57 38,03
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII 90,76 -130,58 -36,04 25,54
MUNICIPIUL DEJ 14,56 -142,41 -58,31 -13,98
MUNICIPIUL GHERLA 64,43 -185,51 -76,53 0,00
MUNICIPIUL TURDA 59,98 -153,18 -68,75 -4,63
ORAŞ HUEDIN 60,52 -119,11 -85,71 -18,05
ORAŞ ALEŞD 38,28 -115,29 -41,32 15,92

Sursa: INS

Valorile negative ale indicatorului ne arată faptul că în perioada 2009-2011, numărul de întreprinderi care s-au închis a fost mai mare decât cel al întreprinderilor noul create. Dacă în perioada 2009-2010 această tendinţă era valabilă în cazul tuturor unităţilor analizate, tendinţă explicabilă prin apariţia impozitului minim obligatoriu (aşa-zis forfetar) şi a acutizării crizei economice, anul 2011 este pentru alte localităţi unul al revenirii la situaţia ante-criză. Din păcate Huedinul, alături de Dej şi Gherla, au continuat trendul defavorabil.

 

 

Analiza performanţei sectoarelor economiei locale

Analiza de faţă este menită a identifica sectoarele/domeniile în care oraşul Huedin ar putea avea avantaje competitive precum şi sectoarele aflate în dificultate. Instrumente precum Coeficientul Locaţional şi Variaţia Diferenţială a numărului de angajaţi, având ca şi bază de comparaţie datele similare de la nivel naţional sunt utilizate pentru a identifica aceste aspecte ale performanţei economiei locale.

Pentru identificarea coeficientului locaţional şi a variaţiei diferenţiale a numărului de angajaţi s-au utilizat datele de la nivelul anilor 2008 şi 2012.

Scopul utilizării acestui set de date este de a identifica atât posibilele arii unde oraşul are avantaje competitive (cum aminteam mai sus), dar şi de a identifica în ce măsura unele din aceste sectoare au fost afectate mai puternic de criza economică.

 

Coeficient Locaţional – Domenii concentrate la nivel local

Coeficientul de localizare/locaţional permite identificarea ramurilor concentrate ale economiei locale, adică acelea care produc mai mult decât se consumă la nivel local şi deci au, teoretic, capacitate de a atrage resurse în comunitate.

Prin intermediul acestei tehnici putem identifica, la nivelul economiei locale, sectoarele cu potenţial – a căror producţie de bunuri sau servicii este probabil să fie „exportată”, nu neapărat în sensul comun al termenului – ne referim aici la probabilitatea ca bunurile sau serviciile să fie utilizate de către rezidenţii altor zone, exterioare oraşului.

Acest coeficient ne permite astfel să determinăm în ce măsură un anumit sector al economiei locale are o situaţie generală mai bună sau mai proastă faţă de zona de referinţă cu care este comparat ceea ce arată un grad ridicat de specializare.

Din punctul de vedere al unei strategii de dezvoltare economică, coeficientul locaţional poate indica natura, diversitatea şi concentrarea activităţii economice dintr-o anumită arie. Acolo unde diversificarea este unul dintre obiectivele strategice, coeficientul locaţional poate indica în care sectoare ale economiei locale pot fi realizate eforturi pentru expansiunea acestora – există posibilitatea ca unele sectoare economice să fie subreprezentate ori să existe o supraspecializare într-o anumită industrie, ceea ce pot reprezenta pericole la adresa economiei locale.

Compararea valorilor coeficienţilor locaţionali (de specializare) obţinute în diferite perioade poate arăta dacă zona devine mai mult sau mai puţin specializată de-a lungul timpului, în acest fel putându-se evalua impactul politicilor economice implementate asupra competitivităţii, ori se poate prezice impactul potenţial al acestora asupra forţei de muncă din anumite sectoare.

 

Interpretarea rezultatelor

Coeficientul poate avea valori mai mici, mai mari sau egale cu 1. Un coeficient sub 1 arată că domeniul respectiv nu produce suficient la nivel local încât să acopere cererea, indicând că în aceste zone au loc importuri pentru a acoperi nevoile locale. De obicei, o valoare subunitară a coeficientului arată că sectorul respectiv este subreprezentat comparativ cu nivelul de referinţă (în cazul nostru economia naţională). În acest caz se poate spune că sectorul respectiv serveşte cel mult cererea locală pentru producerea acelor bunuri şi servicii (în cazul în care coeficientul este apropiat de o valoare unitară).

O valoare unitară a coeficientului (sau apropiată de valoarea 1) ne poate sugera faptul că cererea locală pentru bunurile şi serviciile produse/oferite de acel segment/sector este satisfăcută luând în considerare standardul constituit de nivelul de referinţă. Se poate considera totuşi că sectorul respectiv nu este unul ale cărui bunuri şi servicii să fie distribuite către alte zone din afara economiei locale.

O valoare supraunitară a coeficientului arată că activităţile sectorului sunt concentrate la nivel local, acest lucru însemnând că sectorul respectiv produce şi pentru alte zone, cel puţin pentru cele cu care s-a efectuat comparaţia. Acest coeficient arată că procentul angajaţilor de la nivel local este mai mare decât cel al zonei de referinţă, în acest caz existând o foarte mare probabilitate ca bunurile şi serviciile produse de aceste sectoare să fie exportate, ceea ce poate însemna valoare adăugată ridicată ce serveşte intereselor comunităţii.

Pentru a calcula acest coeficient am utilizat clasificaţia INS şi datele pe anii 2008 şi 2012 (provenite din aceeaşi sursă) luând în considerare numărul de angajaţi pe sectoare, iar ca arie de referinţă am ales nivelul naţional.

Motivul alegerii nivelului de referinţă este dat de comparabilitatea datelor precum şi de importanţa/validitatea ariei de comparaţie (una redusă în cazul judeţului sau regiunii).

Motivaţia alegerii perioadelor este aceea că 2008  a fost ultimul an de creştere economică anterior crizei financiare, iar 2012 este anul cu ultimele date disponibile.

 

Tabel – Gradul de concentrare a sectoarelor economiei, Sursa: alculi proprii pe baza datelor INS

 

  Salariaţi 2012 LQ 2008 LQ 2012 Evoluţie angajaţi 08-12
Agricultură, silvicultură şi pescuit 20 1,06 0,52 -66%
Industria prelucrătoare 242 0,99 0,61 -65%
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 34 0,71 1,33 10%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 22 1,50 0,59 -72%
Construcţii 89 1,01 0,67 -63%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 266 0,84 0,94 -29%
Transport şi depozitare 142 1,01 1,49 -6%
Hoteluri şi restaurante 68 1,87 1,58 -41%
Informaţii şi comunicaţii 16 0,14 0,36 78%
Intermedieri financiare şi asigurări 40 1,03 1,11 -31%
Tranzacţii imobiliare 3 0,61 0,32 -70%
Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice 28 0,68 0,57 -40%
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 42 0,65 0,50 -36%
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 59 0,83 0,84 -37%
Învăţământ 224 0,81 1,66 35%
Sănătate şi asistenţă socială 341 2,22 2,83 -16%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 9 0,38 0,44 13%
Alte activităţi de servicii 19 1,42 1,28 -37%

 

Sectoarele cu coeficient supraunitar concentrează peste 50% din forţa de muncă a oraşului:

  • Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică – 1,33, în creştere de la 0,77 în 2008
  • Transport şi depozitare – 1,49, în creştere faţă de anul 2008
  • Hoteluri şi restaurante – 1,58
  • Intermedieri financiare şi asigurări – 1,11
  • Învăţământ – 1,66
  • Sănătate şi asistenţă socială – 2,83
  • Alte activităţi de servicii – 1,28

Datele coeficienţilor locaţionali obţinute de pe urma analizei structurii forţei de muncă arată că principalele sectoare unde oraşul are un grad de localizare / specializare relativ ridicat comparativ cu nivelul de referinţă sunt cele ale serviciilor, ceea ce susţine afirmaţia că oraşul este un centru zonal de servicii pentru zonele înconjurătoare.

Principalele servicii furnizate sunt cele de sănătate şi educaţionale, zonele cu cel mai mare număr de angajaţi. Aceste valori nu reprezintă o surpriză, ele sunt absolut normale în contextul în care peste 40% din totalul angajaţilor aparţin sectorului public iar numărul angajaţilor în sectorul învăţământ a crescut cu 35% începând din 2008.

Singurele sectoare importante din perspectiva valorii adăugate adusă comunităţii sunt cel al transporturilor şi depozitării care a pierdut un număr mic de angajaţi faţă de anul 2008 şi care a înregistrat valoare supraunitară a coeficientului şi în 2008 şi sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor.

Niveluri de concentrare reduse întâlnite în industria prelucrătoare şi construcţii, altădată cu valori apropiate zonei de referinţă sunt reflectarea pierderii competitivităţii zonei.

Faptul că piaţa imobiliară este una neatractivă este subliniat de coeficientul sectorului Tranzacţii imobiliare – 0,32, cel mai mic la nivelul oraşului.

Datele pozitive referitoare la gradul de concentrare/specializare trebuie privite cu o doză ridicată de prudenţă din moment ce numărul angajaţilor oraşului este unul redus şi în scădere de la an la an, ponderea persoanelor ocupate fiind una foarte redusă.

 

 

Concluzii

 

  • Lipsa de competitivitate a industriei nu este o surpriză în contextul economic ultimilor ani.
  • Un semnal de alarmă poate fi tras totuşi în privinţa altor sectoare ale serviciilor ce sunt strâns legate de rolul/funcţiunea oraşului ca centru administrativ şi comercial al zonei: comerţ, hoteluri şi restaurante, intermedieri financiare şi asigurări.
  • Faptul că sectorul educaţional şi cel de sănătate au un număr ridicat de angajaţi, cel educaţional având valori pozitive ale avantajului competitiv strict din punctul de vedere al tipului nostru de analiză, nu înseamnă că acestea furnizează servicii de calitate. Creşterea calităţii serviciilor medicale şi educaţionale este imperativă în condiţiile în care sectorul public tinde să se eficientizeze şi să reducă din costuri.
  • Datele arată că economia nu reuşeşte momentan să găsească soluţii alternative la dezindustrializare. Motivele ar fi multiple şi pot fi legate şi de o evoluţia zonelor înconjurătoare, dar în special a capacităţii şi disponibilităţii locuitorilor acestora de a utiliza bunurile şi serviciile furnizate în oraş.
  • Putem observa că multe din comunele din zona de influenţă a oraşului au înflorit din punct de vedere economic (ex. Sâncraiu, Izvorul Crişului), Huedinul nereuşind să se conecteze la ritmul de dezvoltare al acestora.
  • În situaţia actuală, din punct de vedere economic este vital ca oraşul să-şi păstreze funcţiunea de centru administrativ cu serviciile publice precum spital, şcoli, judecătorie, birouri ale instituţiilor deconcentrate, dar să-şi dezvolte funcţiunea de târg, diversificând gama de produse disponibile şi crescând totodată calitatea şi valoarea bunurilor tranzacţionate.
  • Pe lângă aceste 2 funcţiuni, oraşul trebuie să găsească o alternativă viabilă pentru persoanele active, care nu deţin un loc de muncă şi să valorifice potenţialul zonelor înconjurătoare utilizând atuurile proprii – locaţia şi disponibilitatea terenurilor. Activităţi de prelucrare a produselor obţinute în zonele rurale se pretează calificărilor existente la nivelul locuitorilor şi tradiţiilor în industria lemnului, industria produselor lactate (100 de foşti angajaţi ai Napolact – tradiţie telemea Huedin), strungari, lucrători în construcţii, etc.

 

Opţiuni strategice

Oraşul trebuie să îşi asume un rol central în dezvoltarea microregiunii.Există aici un potenţial istoric (de-a lungul timpului, indiferent de tipul organizării administrativ-teritoriale, Huedinul a jucat rol de centru pentru întreaga zonă) neutilizat la întreaga capacitate. Sectoarele în care se poate asuma un rol de polarizare sunt:

 
   

Fig. 20

 
   

 

 

Educaţia. Potenţialul existent poate fi dezvoltat şi întărit prin construcţia unui campus educaţional şi prin investiţii susţinute în ceea ce priveşte resursa umană din educaţie. Este de asemenea importantă dezvoltarea învăţământului tehnologic în strânsă legătură cu cerinţele investitorilor/angajatorilor de la nivelul comunităţii.

Turismul. Oraşul poate să îşi dezvolte potenţialul de „poartă de intrare” în Munţii Apuseni prin conectarea la evoluţiile din microregiune şi asumarea rolului de „dispecer turistic” şi zonă de tranzit. Acest lucru poate fi stimulat prin dezvoltarea unui centru de informare turistică şi prin investiţii în capacităţile în domeniu.

 

Comerţul. Oraşul are deja o capacitate mare de atractivitate în domeniu prin târgul organizat săptămânal în mod tradiţional. Loialitatea comercianţilor care a reieşit din sondajul de opinie în rândul acestora dovedeşte că se poate conta pe termen lung pe această resursă. Acest lucru se poate însă dezvolta prin investiţii în calitatea infrastructurii existente (condiţii mai bune pentru comercianţi) şi prin stimularea diversificării ofertei şi creşterii calităţii bunurilor tranzacţionate.

 

Cultura. Cultura este astăzi o zonă de multiplicare a resurselor cu un potenţial excelent. Dacă oraşul îşi dezvoltă o capacitate de speculare a potenţialului cultural imens din zona Munţilor Apuseni, acest lucru poate aduce avantaj competitiv rapid. Acest lucru trebuie bineînţeles interconectat şi cu dezvoltarea turismului. Dezvoltarea unui centru cultural al Munţilor Apuseni este o posibilă măsură în acest domeniu.

 

Industriile de prelucrare. Oraşul poate să îşi dezvolte o capacitate de colectare şi prelucrare a unor produse tradiţionale existente în imediata vecinătate. Acest lucru se poate face prin analiza atentă a zonelor cu potenţial şi investiţii în domenii specifice (prelucrarea fructelor de pădure, abatoare, lemn etc.).

 

 ANALIZA MEDIULUI INTERN

(începând cu anul şcolar 2009-2010)

 

În centrul analizei noastre permanente stau grupurile ţintă: elevi, profesori, părinţi iar punctul de plecare constă în nevoile existente pe piaţa muncii , integrare sociala (vezi Mediul extern) şi a măsurii în care şcoala are resursele necesare pentru a răspunde acestor nevoi. În cadrul şcolii pot fi evidenţiate mai multe grupuri de interese, cu statut de echipă, subordonate în totalitate interesului general al şcolii. Se menţionează în acest sens: consiliul elevilor,  comitetele de părinţi ale claselor, consiliul reprezentativ al părinţilor, consiliul profesoral, consiliul de administraţie, comisii metodice/educative, manageri, şi  reprezentanţii comunităţii locale. Între aceste echipe, constituite conform Regulamentului Şcolar respectiv Regulamentul intern (personalizat), există interacţiune şi comunicare institutională continuă  care functionează conform organigramei.

În activitatea managerială au fost semnalate şi conflicte cu caracter funcţional între aceste grupuri de interese cu statut de echipă, dar acestea sau constituit în „forţe” pozitive cu efecte benefice în atingerea obiectivelor şcolii.

 

  • Rezultatele elevilor

 

Şcoala nu dispune de internat şi de o cantină şcolară însă în imediata apropiere a acesteia se află internatul şi cantina Liceului Teoretic „Octavian Goga” Huedin la care elevii şcolii noastre au acces.

Mediul social de provenienţă a elevilor este preponderent urban (la clasele I-VIII) şi preponderent rural (la clasele de liceu IX-XII/XIII/XIV) din familii de muncitori cu studii medii dar şi din familii de intelectuali. În toate situaţiile prezentate şcoala este concepută ca modalitate de promovare socială. De multe ori opţiunea spre un învăţământ tehnic este determinată şi de tradiţia din familie dar şi de perspectiva obţinerii unui loc de muncă.

Referitor la vârstă, facem precizarea că pentru învăţământul liceal şi SAM au fost înmatriculaţi absolvenţi de clasa a VIII-a (la început cu certificat de capacitate şi respectiv fără certificat de capacitate ca urmare a renunţării la acesta prin trecerea la sistemul cu Teze cu Subiect Unic şi mai apoi la Evaluare Naţională)), iar pentru clasa a XII-a, ruta progresivă, au fost înscrişi absolvenţi ai nivelului II şi respectiv absolvenţi ai şcolii profesionale din generatiile anterioare.

Cât priveşte rata abandonului şcolar menţionăm că s-au înregistrat transferuri la alte şcoli din motive familiale şi abandon prin plecare în alte ţări, dar şi din cazuri sociale grave rezolvate în colaborare cu Poliţia de proximitate şi ONG-uri axate pe protecţia copilului etc. Menţionăm că în cadrul şcolii există un număr important de elevi care provin din Centre de Plasament şi diverse Case de tip familial din Huedin.

Ambianţa din şcoală este propice unui învăţământ de calitate, nefiind probleme de comunicare între membrii colectivului şi respectiv elevi, părinţi şi comunitatea locală. O problemă ce îşi pune amprenta asupra vieţii şcolare este legată de funcţionarea în mai multe locaţii astfel ca asistăm la nivelul Huedinului la o dinamică a deplasării personalului didactic de la o şcoală la alta.

Relaţia dintre profesor şi elev este transformată într-un dialog permanent fără să fie exclusă autoritatea profesorului cu accent pe coordonare în activitatea didactică.

 

Datele statistice ale şcolii demonstrează că pregătirea elevilor care intră în sistemul nostru este medie şi pentru a obţine o calitate a acţiunii de învăţare este nevoie de o muncă susţinută a profesorilor noştri şi de o permanentă monitorizare şi consiliere a elevilor.

Astfel, rata de succes în ultimii ani a elevilor noştri s-a situat după cum urmează

 

 

Rezultate obţinute la Examenul de Bacalaureat

An şcolar Prezentaţi / promovaţi Promovaţi %

 

 

 

 

 

 

2009 / 2010 85 / 34 40%
2010 / 2011 91 / 32 35,16%
2011 / 2012 52 / 15 28,84%
2012 / 2013 37 / 19 51,00%
2013 / 2014 55 / 24 44,00%
2014 / 2015 81 / 28 34,57%
2015 / 2016 26 / 10 38,46%
2016 / 2017 23 / 11 47,82%
2017/2018 27/7 25,92%
2018-2019 23/8 după prima sesiune 

 

BAC

34,78%

 

Rezultatele obtinute de elevii nostri la examenul de Bacalaureat este nemulțumitor și creșerea procentului de promovabilitate la examenul de BAC reprezintă una dintre prioritățile  noastre .

 

 

 

 

 

 

 

 

REZULTATE OBTINUTE LA

EXAMENELE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

 NIVEL I, NIVEL II ŞI NIVEL III

 

Anul şcolar Nivelul de calificare Calificarea Prezenţi Admişi Respinşi Procent
2009/2010 Nivel I Lucrător în alimentaţie 26 26 100%
Mucrător în mecanica de motoare 25 25 100%
Nivel II Mecanic auto 25 25 100%
Ospătar/chelner – vânzător în unităţi de alimentaţie publică 28 28 100%
Nivel III Tehnician în activităţi economice 51 51 100%
Tehnician în gastronomie 13 13 100%
Tehnician în activităţi de comerţ 15 15 100%
2010/2011 Nivel II Mecanic auto 21 21 100%
Ospătar/chelner – vânzător în unităţi de alimentaţie publică 24 24 100%
Nivel III Tehnician în activităţi economice 53 53 100%
Tehnician în gastronomie 15 14 1  
Tehnician în activităţi de comerţ 24 24 100%
2011/2012 Nivel III Tehnician în activităţi economice 29 29 100%
Tehnician în gastronomie 17 17 100%
Tehnician în activităţi de comerţ 13 13 100%
2012/2013 Nivel III Tehnician în activităţi economice / în gastronomie / activităţi de comerţ 69 69 100%
2013/2014 Nivel III Tehnician în activităţi economice 31 31 100%
Tehnician în gastronomie 19 19 100%
Tehnician în activităţi de comerţ 15 15 100%
Nivel III – seral Tehnician în activităţi de comerţ 12 12 100%

 

 

 

2014/2015 Nivel III Tehnician în activităţi economice 32 32 100%
    Tehnician în gastronomie 46 46 100%
    Tehnician transporturi 21 21 100%
2015/2016 Nivel 4 Tehnician în activităţi economice 14 14 100%
    Tehnician în gastronomie 17 17 100%
    Tehnician transporturi 9 9 100%
  Nivel 4-seral Tehnician în activităţi de comerţ 32 32 100%
2016/2017 Nivel 4 Tehnician în activităţi economice 22 22 100%
    Tehnician în gastronomie 19 19 100%
    Tehnician transporturi 16 16 100%
  Nivel 4-seral Tehnician în activităţi de comerţ 24 24 100%
  Nivel 3 Ospătar(chelner) vânzator în unităţi de alimentaţie 23 23 100%
2017/2018 Nivel 4 Tehnician în activităţi economice 17 16 1 neprez. 100%
Tehnician transporturi 8 8 100%
Tehnician în activităţi de comerţ 17 17 100%
Nivel 3 Ospătar(chelner) vânzator în unităţi de alimentaţie 15 15 100%
Bucătar 7 7 100%
Mecanic auto 19 19 100%

 

 

 

Dupa cum bine se poate observa pe parcursul anilor procentul de participare si de promovare a examenelor de certificare a competenţelor profesionale nivel 3 este de 100%

 

 

 

 

 

 

 

Populaţia şcolară – date statistice

Populaţia şcolară în ultimii ani la Grupul Şcolar Huedin şi mai apoi la  

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin se prezintă astfel:

 

Număr de elevi înscrişi

 

An şcolar Număr de elevi

înscrişi

2009 / 2010 1174
2010 / 2011 1095
2011 / 2012 1033
2012 / 2013 1042
2013 / 2014 1082
2014 / 2015 1083
2015 / 2016 1028
2016 / 2017 1030
2017 /2018 1041
2018/2019 1069

 

Provenienţa elevilor

 

  An şcolar Mediul
  Urban Rural
  2009 / 2010 669 505
  2010 / 2011 733 362
  2011 / 2012 672 361
  2012 / 2013 660 482
  2013 / 2014 659 423
2014 / 2015 778 305
2015 / 2016 643 385
2016 / 2017 689 341
2017 / 2018 651 390
2018/2019 829 240
       

 

 

Situaţia băieţi şi fete

 

An şcolar Băieţi Fete  
2009 / 2010 544 630  
2010 / 2011 599 496  
2011 / 2012 557 476  
2012 / 2013 550 492  
2013 / 2014 596 486  
2014 / 2015 778 305
2015 / 2016 643 385
2016 / 2017 689 341
2017 / 2018 651 390
2017/2019 559 510
         

 

 

 

Număr de elevi / formă de învăţământ

 

An şcolar Număr de elevi înscrişi
Primar Gimnazial Liceu SAM Profesională Seral
2009 / 2010 340 366 225 111 132
2010 / 2011 322 323 289 55 106
2011 / 2012 313 286 349 85
2012 / 2013 336 279 356 71
2013 / 2014 355 283 361 83
2014 / 2015 367 280 312 30 94
2015 / 2016 338 300 192 91 107
2016 / 2017 332 296 170 134 98
2017 / 2018 333 294 129 157 128
2018 / 2019 331 307 133 178 120

 

 

Număr de elevi bursieri / categorii de burse

 

An şcolar Total burse
Ocazionale Socială Medicală Orfan Merit Studiu
2009 / 2010 14 5 20
2010 / 2011 Nu s-au acordat burse
2011 / 2012 6 67 6 3 19 23
2012 / 2013 15 4 9 26 9
2013 / 2014 21 3 19 21 9
2014 / 2015 6 24 18 3
2015 / 2016 4 6 15 14 2
2016 / 2017 8 5 17 45 1
2017 / 2018 7 5 10 12 6
2018/2019 8 3 8 60 1

 

De asemenea in anul scolar curent s-au acordat 15 burse Bani de liceu si 151 de burse profesionale, dintre care 16 primesc burse de la agentii economici în cadrul învățământului Profesional dual.

 

Comentariu:

 

  • Elevii şcolii provin atât din oraş cât şi din mediul rural; ei fac parte din familii de muncitori, lucrători agricoli, munteni dar şi din familii de intelectuali.
  • Venitul familiilor elevilor şcolii sunt modeste, deoarece anual elevii depun cereri pentru burse sociale.
  • Fiecare diriginte se străduieşte să implice părinţii elevilor în diferite manifestări şi activităţi organizate în şcoală.
  • Diriginţii şi conducerea şcolii convoacă în repetate rânduri pe părinţii dezinteresaţi de situaţia şcolară a copiilor lor, în vederea acordării unui sprijin considerabil în educaţia propriilor copii.
  • Elevii şcolii şi Consiliul Reprezentativ al Părinţilor organizează diferite activităţi cultural-educative, cum ar fi : proiecte de parteneriat, proiecte multimedia interactive, ansambluri de dansuri, baluri, excursii, tabere de vară pentru păstrarea tradițiilor, festivităţi cu diferite ocazii : sărbători naţionale, locale, religioase, etc.
  • Din analiza situaţiei la învăţătură se constată că procentul de promovare a înregistrat o scădere faţă de anul precedent. De asemenea se constată şi o creştere numărului de absenţe şi a notelor scăzute la purtare și o crestere a abandonului școlar în rândul elevilor ce provin din familii de etnie rromă. Posibilele cauze : prelungirea obligativităţii învăţămăntului ; creşterea numărului de elevi la clasele de liceu, părinți plecați în străinătate, dar şi comunicarea insuficientă (diriginte-profesorii clasei ; diriginte-consilier psiholog ; diriginte-părinte-elev)

 

 

  1. b) Resurse umane
  2. Personal didactic

 

ANUL ŞCOLAR TOTAL NORME TITULARI SUPLINITORI GRADUL I GRADUL II DEF. DEBUT.
2009/2010 80,15 50 36 32 17 22 15
2010/2011 76,15 49 28 33 19 17 8
2011/2012 68,81 47 28 34 18 16 7
2012/2013 70,24 51 26 38 11 20 8
2013/2014 72,33 53 27 39 15 20 6
2014/2015 70,62 51 21 38 15 14 5
2015/2016 70,14 50 24 40 18 11 5
2016/2017 70,67 50 22 38 16 14 4
2017/2018 70,09 55 19 36 16 14 8
2018/2019 70,79 56 16 34 17 13 8

 

Comparativ cu anii şcolari anteriori normele didactice au fost:

 

Raportul elevi /profesori  – în anul şcolar 2009-2010:    1174 / 86

– în anul şcolar 2010-2011:    1095 / 77

– în anul şcolar 2011-2012:    1033 / 75

în anul şcolar 2012-2013:    1042 / 77

în anul şcolar 2013-2014:    1082 / 80

în anul şcolar 2014-2015:    1083 / 72

în anul şcolar 2015-2016:    1028 / 74

în anul şcolar 2016-2017:    1030  /72

în anul şcolar 2017-2018:    1041 / 74

în anul şcolar 2018-2019:    1069 / 72

 

 

III. Personal nedidactic:

 

ANUL ŞCOLAR TOTAL NORME NR. PERS.
2009/2010 21,5 25
2010/2011 20,5 24
2011/2012 19,5 23
2012/2013 19,5 23
2012/2013 19,5 23
2013/2014 8 8
2014/2015 8 8
2015/2016 8 8
2016/2017 8 8
2017/2018 8 8
2018/2019 8 8

 

 

Cadrele didactice se formează continuu pe mai multe planuri:

  • propria formare continuă prin activităţi metodice şi psihopedagogice, realizate la nivelul comisiilor metodice, al cercurilor pedagogice, al consfătuirilor de specialitate sau prin sesiuni de comunicări ştiinţifice;
  • formare continuă prin cursuri organizate de Casa Corpului Didactic Cluj în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
  • prin participarea la diverse cursuri de formare realizate cu finanţarea Uniunii Europene (POSDRU etc.)
  • Astfel:

– au gradul didactic I     – 34

– au gradul didactic II   – 17

– au gradul definitiv      – 13

Relaţia dintre diferite categorii de personal este următoarea :

– relaţia director-personal se bazează pe principii democratice, realizându-se o simbioză a autorităţii instituţionalizate cu cea persuasivă. De asemenea constatăm delegări de autoritate decizională pentru diferite persoane din subordine;

– relaţia profesor-profesor se bazează pe o comunicare multidirecţională cu beneficii de partea ambelor părţi, atât în plan intelectual cât şi afectiv;

Deoarece şcoala funcţionează şi va funcţiona ca un mediu de învăţare deschis, profesorii colaborează cu membrii comunităţii locale precum şi cu profesorii din alte şcoli. O serie de colegi au participat la cursuri de perfecţionare şi schimburi de experienţă cu parteneri de la alte şcoli, atât din ţară cât şi din străinătate .

Schimbările accelerate introduse de reformele din educaţie, pe de o parte şi cele din mediul economic şi social pe de alta parte, fac necesar un efort susţinut de adaptare din partea şcolii. Apar dificultăţi în ceeace priveşte competenţele metodice necesare în abordarea relaţiei cu elevul cât şi în aplicarea curriculumului privind dezvoltarea locală.

În contextul actual al societăţii româneşti, cadrele didactice ale şcolii noastre au realizat necesitatea implicării mai active în evoluţia socio-profesională a propriilor elevi. Ca urmare, profesorii şcolii şi mai ales diriginţii s-au perfecţionat urmând cursuri de consiliere şi orientare profesională şi vocaţională. Rezultatele consilierii se reflectă favorabil în inserţia socio-profesională a absolvenţilor noştri astfel că rata şomajului este sub media pe judeţ.

Din nefericire, la nivelul şcolii, nu există mijloace ştiinţifice de cuantificare a urmăririi inserţiei absolvenţilor astfel că monitorizarea acestora este făcută de către şcoală doar prin datele furnizate de absolvenţi, agenţi economici, diriginţi, universităţi etc.

Printr-o consiliere de calitate realizată la nivelul claselor gimnaziale, consiliere care să presupună şi definirea abilităţilor pe care trebuie să le aibă elevul care doreşte să se profesionalizeze prin calificările profesionale de la Liceul Tehnnologic „Vlădeasa” Huedin, sperăm ca elevi mai buni şi mai bine pregătiţi vor considera ca o oportunitate continuarea studiilor prin ceea ce şcoala noastră le oferă în clasele IX-XII/XIII/XIV şi în ultimul an la clasa de învăţământ profesional..

 

 

  1. c) Predarea şi învăţarea

 

Ne dorim ca profesorii noştri să devină din simpli transmiţători de informaţii, organizatori ai mediului de învăţare, accentul fiind pus pe implicarea activă a elevului în procesul de predare-învăţare. Această formare participativă pe care o implică învăţarea activă centrată pe elev, se regăseşte, dar nu total, în planurile de lecţie şi în planificările didactice care au fost adaptate noii viziuni, dar şi în rezultatele la învăţătură, precum şi în diminuarea absenteismului. La clasă, pe lângă faptul că elevii sunt utilizaţi ca o resursă, sunt încurajaţi să participe şi să îşi împărtăşească experienţele; se folosesc şi o serie de noi tehnici de învăţare:

  • problematizare;
  • metoda mozaic;
  • lucrul în grup;
  • proiecte;
  • chestionare;
  • materiale video;
  • studii de caz;
  • studiul individual, etc.

Pentru a aplica eficient aceste metode, este nevoie de un mediu care să stimuleze învăţarea şi în acest sens va continua dotarea sălilor de curs, laboratoarelor, cabinetelor cu mobilier modular şi flexibil.

 

  1. d) Materiale şi resurse didactice

 

Activităţile pe care profesorii la întreprind la clasă, se desfăşoară utilizând:

  • calculatorul şi soft-urile educaţionale pentru diferite discipline;
  • navigare pe internet;
  • aparate, machete, planşe
  • video, casete video şi CD-uri;
  • retroproiectoare, videoproiectoare;
  • activităţi de instruire în laboratoare, ateliere şi agenţi economici;
  • biblioteca, Centrul de Documentare şi Informare etc.

Deşi în comparaţie cu alte şcoli suntem la un nivel bun în ceea ce priveşte dotarea, pentru a răspunde  standardelor cerute actului de învăţare, ne propunem ca în următorii ani să îmbogăţim şi să perfecţionăm dotarea cu materiale şi resurse didactice cu sprijinul comunităţii locale, prin iniţiative proprii, cu resursele atrase, prin programele şi printr-un management eficient de implicare a comunităţii locale precum şi a diferitelor asociaţii/fundaţii.

Activitatea la clasă se bazează pe:

  • standarde de pregătire profesională;
  • curriculum pentru diferitele module studiate;
  • ghiduri metodologice pentru profesori şi pentru elevi;
  • materiale didactice auxiliare;
  • fişe de lucru.

În dotarea şi elaborarea acestora, profesorii şi elevii şcolii noastre şi-au adus o reală contribuţie.

Folosind toate aceste materiale şi resurse didactice care ţin cont de evoluţia diferitelor domenii, elevii pot aplica propriul lor mod de înţelegere a conţinutului, realizând „produse intelectuale” (proiecte, desene, eseuri de prezentare, teste, teme). Sub îndrumarea profesorilor, acestea au devenit şi vor deveni în mare parte resurse didactice pentru generaţiile următoare.

 

  1. e) Resurse fizice

Pentru modernizarea şi dinamica dezvoltării învăţământului este necesară o bază materială cu mijloace didactice care să faciliteze participarea elevilor la investigarea adevărurilor pe care le învaţă, experimentarea şi aplicarea lor în practică. Mijloacele de învăţământ uşurează nu numai achiziţionarea cunoştiinţelor (cognitive) ci şi formarea unor abilităţi intelectuale (formativul şi domeniul psiho-motor) comportamente motrice şi operaţii manuale. Astfel s-a avut în vedere crearea unor mijloace didactice logico-intuitive, logico-raţionale şi respectiv mijloace de exersare şi formare.

Toate acestea într-un spaţiu care actualmente reprezintă:

– săli  de clasă: 47

– cabinete orientate pe discipline de studiu: 5

– laboratoare de tehnologia informaţiei: 2

– sală de gimnastică: 1

– sală de sport: 1

– ateliere: 2

– laborator de tehnica servirii mesei si gastronomie

– 1 laborator chimie;

– 1 laborator fizică;

– 1 laborator biologie;

– 1 cabinet psihologie;

– 1 cabinet consiliere şi orientare;

– 1 cabinet tehnic;

– 1 capelă;

– 1 cabinet pentru Confectioner incălțămine – în curs de amenajare

Obs. Toate sunt dotate cu echipamente moderne şi eficiente.

 

 

Obs.: Având în vedere restructurarea specializărilor cerute pe piaţa forţei de muncă în următorii 4 ani activitatea atelierelor mecanice se va orienta către specializări moderne.

Dotări existente:

– bibliotecă cu peste 19000 de volume;

– 2 săli de sport  din care una modernă

– 2 terenuri de sport; din care unul dotat cu teren sintetic si instalatie pentru utilizarea nocturna

– teren de fotbal/tenis de camp cu gazon sintetic;

– 2 cabinete medicale;

– 1 cabinet psihologic;

– 1 cabinet de logopedie

– 1 capelă.

– 1 sală de dansuri

 

 

Asupra acestor locaţii s-au efectuat pe parcursul anilor reparaţii, modernizări, consolidări, dotări:

  • mobilier schimbat în toate sălile, laboratoarele, atelierele, birouri, sala profesorală, sala de gimnastică, bibliotecă, Centrul de Documentare şi Informare, cabinete medicale, cabinet psihopedagogic, etc.
  • finalizarea igienizării spaţiilor din mai multe corpuri de clădiri
  • racordarea Şcolii cu 16 săli de clasă la centrala de pe rumeguş (2006)
  • amenajarea grupurilor sanitare la standarde europene în toată şcoala;
  • modernizarea sălii profesorale;
  • montarea geamurilor de termopan la şcoala de pe strada Horea, nr. 78-80
  • amenajare grupurilor sociale
  • zugrăvit 95% din sălile de clasă şi holuri de acces;
  • duşumele noi în toate sălile de clasă cu probleme;
  • fiecare catedră, birou, cabinet şi sală profesorală este dotată cu copiatoare şi multifuncţionale de bună calitate;
  • 52 calculatoare în laboratoare IT respectiv în cabinete, birouri, imprimante pentru fiecare cabinet şi birou, 2 TV color, 2 radio casetofoane, 2 camere foto digitale şi materiale didactice pentru fiecare profesor/maistru
  • videoproiectoare, retroproiectoare, laptop-uri etc.
  • 15 netbook-uri, un laptop şi un proiector în cabinetul firmei de exerciţiu
  • Tablă interactivă în Sala festivă
  • Schimbare invelitoare acoperiș clădire frontală și sala de sport
  • Racordarea celor 5 clădiri de pe str Horea 78-80 la încalzirea centrală proprie
  • Schimbarea tâmplăriei din lemn cu tâmpărie PVC și geam termopan la sălile de clasă și laboratoarele din locația Școala nouă

 

Obs. Toate acestea pentru creşterea calităţii în învăţământ (educaţie, formare şi inserţie profesională)

 

 

  1. f) Specializări/Calificări şi curriculum

 

  1. Oferta CDŞ , specializări şi calificări

SPECIALIZĂRI –CALIFICARI 2015-2016 , 2016-2017,  2017-2018

Nr.crt Anul scolar Profil Calificare Nivel/ forma de învăţământ
1. 2015/2016 Servicii

 

 

 

Tehnician in activitati economice

Tehnician in activitati de comerţ

Liceal –zi

 

Liceal -seral

Servicii

 

Ospatar(chelner ) in unitati de alimentatie publică Inv profesional -zi
Tehnic Mecanic Inv profesional -zi
2. 2016-2017 Servicii

 

 

 

 

Tehnician in activitati economice

Tehnician in gastronomie

Tehnician in activitati de comerţ

Liceal –zi

 

Liceal –zi

Liceal -seral

Servicii

 

 

Ospatar(chelner ) in unitati de alimentatie publică Inv profesional -zi
Tehnic

 

Mecanic Inv profesional -zi
3. 2017-2018

 

Servicii Tehnician in activitati economice

Tehnician in activitati de comerţ

Liceal –zi

 

Liceal -seral

Servicii Ospatar(chelner ) in unitati de alimentatie publică Inv profesional -zi
Tehnic Tâmplar universal Inv profesional -zi
4. 2018-2019 Servicii Tehnician in activitati economice

 

Liceal –zi

 

Servicii Ospatar(chelner ) in unitati de alimentatie publică Inv profesional -zi
Tehnic

 

Mecanic Inv profesional -zi
Tehnic

 

Tâmplar universal Inv profesional dual -zi
Confecționer încălțăminte din piele și înlocuitori Inv profesional dual -zi

 

 

În anul şcolar 2019- 2020  în proiectul planului de şcolarizare am propus :3 clase pregătitoare , 3 clase a Va, iar pentru învățământul liceal și profesional propunem  o clasă de  învăţământ liceal, 3 clase de învățământ  profesional dual cu două  specializări : Confecţioner încălţaminte din piele şi înlocuitori 10 locuri si 10 locuri de Tâmplar universal plus 10 locuri inv profesional nedual specializarea Tâmplar universal.

 

 

 

 

 

Centralizator CDS- 2017-2018

CLASA

2017-2018

CLASA

2018-2019

TITLU OPȚIONAL PROPUS PROFESOR PROPUNĂTOR TITLU OPȚIONAL ALES
P B I B Există optional ales pe 2 ani

English is fun

Prof. Potra Livia  English is fun
IV A V A  

Lectura ca abilitate de viață

 

 

 

Catedra de Limba și literatura română

 

 

Lectura ca abilitate de viață

IV B V B Lectura ca abilitate de viață

 

 

 

 

Catedra de Limba și literatura română

 

Lectura ca abilitate de viață

IV C V C Lectura ca abilitate de viață

 

 

Matematică și științe

Catedra de Limba și literatura română

 

Prof. Pentek Eniko

Matematică și științe
V A VI A Lectura ca abilitate de viață

 

Istoria religiilor

Prof. Vălean Carmen

 

Prof. Mureșan Dana

Lectura ca abilitate

 de viață

V B VI B Matematică și științe în societatea cunoașterii

 

Istoria religiilor

Prof. Cozea Petru

 

 

       Prof. Greble Gabriela

Matematică și științe

 în societatea cunoașterii

V C VI C Lectura ca abilitate de viață

 

English around the world

Prof. Stănică Daniela

 

Prof. Kozma Zsuzsanna

 

English around the

world

VI A VII A Lectura ca abilitate de viață

 

Utilizarea calculatorului în matematică

Prof. Stănică Daniela

 

        Prof. Cozea Petru

 

Utilizarea calculatorului

 în matematică

VI B VII B Lectura ca abilitate de viață

 

 

Prof. Rus Rodica Lectura ca abilitate

de viață

VI C VII C English around the world

 

Educație pentru sănătate

Prof. Kozma Zsuzsanna

 

Catedra de Biologie

 

Educație pentru sănătate

VII A VIII A Lectura ca abilitate de viață

 

Matematică aplicată

Prof. Vălean Carmen

 

Prof. Bradu Miorița

 

Matematică aplicată

VII B VIII B Lectura ca abilitate de viață

 

Matematică aplicată

Prof. Jurca Elena

 

Prof. Bradu Miorița

 

Matematică aplicată

VII C VIII C Lectura ca abilitate de viață

 

Matematică aplicată

Prof. Stănică Daniela

 

Prof. Pentek Eniko

 

Matematică aplicată

 

 

Obs! Ciclul gimnazial, secţia maghiară, a ales opţionalul Dansuri și obiceiuri populare maghiare – înv. Kis Magdalena

 

Lista CDL – anul școlar 2018/2019

Nr.

Crt.

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT DENUMIRE C. D. L. CALIFICAREA CLASA AUTORII

 

Din unitatea de învățământ Operatorul economic/instituția publică parteneră
1. LICEUL TEHNOLOGIC VLADEASA HUEDIN Organizarea locului de munca. Tehnician in activitati economice. IX  liceu COSTEA DANIELA

 

S.C.Maridona S.R.L. Huedin

Nicola Angela

Organizarea locului de munca. Mecanic IX  inv.

profesional

DAN

 VASILE

S.C.Mocan Service S.R.L.Huedin S.C.Melimo S.R.L.Huedin
Organizarea locului de munca. Tamplar universal IX  inv.

Profesional

dual

NEAG AUREL

 

S.C.Salice S.R.L.Huedin

Iancu Ioan

Organizarea locului de munca. Confecționer încălțăminte din piele și înlocuitori. IX  inv.

Profesional

dual

MUDURE RODICA S.C.Tappiel

S.R.L.Huedin

Vălean Maria

Organizarea spatiilor de productie si servire. Ospatar(chelner)-vanzator in unitati de alimentatie. IX  inv.

profesional

NISTOR MARIANA

 

S.C.Montana Tour S.R.L.Huedin

Dinea Angela

Tranzitia de la scoala la locul de munca . Technician in activitati economice. X  liceu COSTEA DANIELA S.C.Maridona S.R.L. Huedin

Nicola Angela

    Tranzitia de la scoala la locul de munca . Tehnician in gastronomie X  liceu NISTOR MARIANA

 

S.C.Montana Tour S.R.L.Huedin

Dinea Angela

1. LICEUL TEHNOLOGIC VLADEASA HUEDIN Tranzitia de la scoala la locul de munca . Ospatar(chelner)-vanzator in unitati de alimentatie./bucatar X   inv.

profesional

ANDRIESCU MIHAI

 

 

S.C.Montana Tour S.R.L.Huedin

Dinea Angela

    Tranzitia de la scoala la locul de munca . Mecanic auto.

 

X  inv.

profesional

 

NEAG AUREL

 

S.C.Mocan Service S.R.L.Huedin

 

 

Propunerile pentru planul de şcolarizare au fost făcute în urma consultării cu AJOFM, agenţi economici Camera de Comert, Industrie şi Agricultura, ONG din ţară şi Uniunea Europeană, alte şcoli de profil din ţară şi din UE, cu care şcoala are relaţii de colaborare.

 

 

2.Admiterea în ciclul superior al liceului

A fost respectată metodologia privind continuitatea studiilor după finalizarea învăţământului obligatoriu şi calendarul admiterii în ciclul superior al liceului ruta directă şi progresivă şi în anul de completare. Elevii de clasa a X-a liceu au primit fişele de înscrierea pe care au completat opţiunile în ordinea preferintelor şi au fost repartizaţi la specializări pe baza mediei de admitere calculată de comisie şi tinând cont de opţiunile elevilor .

 

Calificările pentru nivelul III de calificare sunt previzionate în concordanţă cu conţinutul standardelor de pregătire şi curriculum aprobat.

Oferta noastră de formare este concretizată în raport cu nevoile de pe piaţa muncii, opţiunile elevilor şi ale părinţilor, în raport cu nevoile comunităţii locale şi în raport cu posibilităţile şcolii. În acest sens, Curriculum în Dezvoltare Locală este orientat spre activitatea specifică domeniului, iar Curriculum la Decizia Şcolii vizează o mai buna pregătire socio-profesională a absolvenţilor noştri şi este orientat spre discipline care facilitează dezvoltarea competenţelor specifice.

Acţiunile întreprinse de şcoală pentru alegerea specializărilor/calificărilor sunt:

  • – studii de piaţă;
  • – diseminarea/promovarea specializărilor de liceu tehnologic la nivelul clasei a VIII-a;
  • – studii de resurse umane referitoare la tendinţele locale;
  • – analiza pe bază de chestionare;
  • – scrisori de sprijin din partea angajatorilor;
  • – consultarea planurilor regionale de acţiune pentru învăţământ – PRAI;
  • – consultarea planurilor locale de acţiune pentru învăţământ – PLAI;
  • – previziunile economice referitoare la dezvoltarea tehnologică şi economică.

În stabilirea calificărilor s-a ţinut cont şi de dotarea materială de care dispune şcoala, de resursele umane şi de mobilitatea profesională determinată de dezvoltarea abilităţilor cheie transferabile care vor sprijini procesul de formare continuă, astfel că se propun acţiuni specifice (vezi Planul operaţional).

 

  1. PROIECTE ŞI PARTENERIATE EDUCAŢIONALE 2010-2018

 

PROIECTE ŞI PARTENERIATE EDUCAŢIONALE

Anul şcolar: 2010-2011

Nr.

crt.

Denumirea proiectului Parteneri Obiectul colaborării Durata acordului
  1.  
Concurs Naţional Voinicel – S.C. Nova Educaţional-Editura Scolastico Piteşti, Argeş;

– Grupul Şcolar Huedin;

Organizarea Concursului Naţional Voinicel Sem II

2010-2011

  1.  
De la copii pentru copii – Şcoala „M.Eminescu” Dej;

– Grupul Şcolar Huedin;

 

Creşterea interesului pentru cooperare  şi colaborare; elaborarea materialelor pe tematica proiectului. 18.12.2010
  1.  
De la suflet la suflet – Grupul Şcolar Huedin;

– Şcoala Specială Huedin.

Elevii să dezvolte capacităţile creatoere relizând lucrări pentru expoziţie; să-şi exprime sentimentele, trăirile şi impresiile. 2010-2012
  1.  
Protocol de colaborare – Societatea Academică „Gh. Brătianu” Huedin;

– Grupul Şcolar Huedin

Promovarea personalităţilor autentice istorice şi culturale ale poporului român. 2 ani

2008-2010

  1.  
Acord de parteneriat – Didactica Publishing House;

– Grupul Şcolar Huedin

Distribuirea produselor educaţionale în instituţia de învăţământ. Mar.2011-feb.2012
  1.  
Protocol de colaboarere – Universitatea Babeş Bolyai cluj

– Grupul Şcolar Huedin

Colaborare între cele două instituţii în aria educaţională. 31.03.2010 -nedeterminată
  1.  
Şcoala românească mediu incluziv – Casa Corpului Didactic Braşov;

– Grupul Şcolar Huedin

Îl constituie furnizarea serviciilor de formare a cadrelor didactice înscrise în program. 2007-2013
  1.  
Români de pretutindeni – Biserica Ortodoxă „Sf. Arg. Mihail, Gavril şi Raf Ail”, Paris;

– Grupul Şcolar Huedin;

– Clubul Copiilor Huedin.

Cunoaşterea şi valorizarea meşteşugurilor româneşti prin copii din şcoală şi cei din comunitatea creştină ortodoxă din Paris. 1 an

2011

  1.  
Protocol – Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj;

– Grupul Şcolar Huedin

Colaborare strânsă în menţinerea ordinii şi disciplinei în şcoală. 2011
  1.  
Parteneriat educaţional intern – CDI şi

Cabinetul de Consiliere psihopedagogică

Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, empatice, autocunoaştere  în vederea alegerii carierei elevilor şcolii. 3 ani

2009-2011

  1.  
Lumea cărţilor – Biblioteca Orăşenească Huedin;

– Grupul Şcolar Huedin

Monitorizarea şcolarilor în perioada de adaptare în lume acărţilor. 2010
  1.  
Parteneriat educaţional – Grădiniţa „Prichindeii Veseli”;

– Grupul Şcolar Huedin.

Corelarea programelor de la grupa pregătitoare şi de la clasa I pentru preîntâmpinarea disfuncţionalităţilor actului educativ.  

2009-2010

  1.  
Paşi strategici pentru îmbunătăţirea accesului copiilor rromi la educaţie. – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii- Romani Criss;

– Grupul Şcolar Huedin.

Cursuri de formare a cadrelor didactice din şcolile partenere pe domeniul Istorie şi Cultura Romilor, Interculturalitate şi adaesegregare. 30.08.2009-13.09.2009
  1.  
Muncim şi ne bucurăm împreună Proiect trandisciplinar

– Clubul Copiilor Huedin;

– Grupul Şcolar Huedin; CDI, Catedra de religie, înv. Primar.

Dezvoltarea personalităţii copilului prin activităţi de intercunoaştere şi autocunoaştere. 3 ani

Oct. 2008-iun.2011

  1.  
Cartea prietena mea      – Grupul Şcolar Huedin;

– Liceul Teoretic „O.Goga” Huedin

Promovarea dialogului, comunicării, formării, educării-integrării şi responsabilizării elevilor din şcoli şi medii diferite. Dezvoltarea cooperării şi colaborării dintre cadrele didactice. 2 an

2009-2011

  1.  
Mens Sana in Corpore Sano – Grupul Şcolar Huedin;

– Liceul Teoretic „O.Goga” Huedin

– Grupul Şcolar Industrial Surplacu de barcău

Conştientizarea şi afirmarea valorilor europene, a valorilor româneşti prin participarea interactivă ale elevilor. 14.07.2010-iun 2010
  1.  
Focul în Viaţa noastră

 

– Detaşamentul de Pompieri din oraşul Huedin

– Grupul Şcolar Huedin

Educaţia pentru prevenirea şi stingerea incendiilor 2009-2010
  1.  
Formare de abilităţi de viaţă la copii şi tineri din medii dezavantajate – Fundaţia Ruhama;

– Fundaţia Soros;

– Grupul Şcolar Huedin;

 

Formarea de abilităţi de viaţă cu activităţi practice şi apropiate de realitatea actuală şi nevoile de dezvoltare şi adaptare la viaţa de adult. 1 an

Nov.2010-aug.2011

  1.  
Parteneriat Educaţional – Grupul Şcolar Huedin;

– Asociaţia Creştină „Adăpost” Huedin.

Asigurarea sprijinului educaţional pentru îmbunătăţirea progresului şcolar individual pentru copii cu CES integraţi în învăţământul de masă. 1 an

01.10.2010-2011

  1.  
Cunoaştere şi educaţie – Şcoala Generală „M. Eminescu”Arad;

– Şcoala Generală Beliş;

-Grupul Şcolar Huedin;

Valorizarea individului, acceptarea a diferenţelor ca un punct de plecare care îmbogăţeşte practica educativă. 1 an

2010-2011

  1.  
2010, Anul European pentru Combaterea sărăciei şi excluziunii sociale – Dezvoltarea resurselor umane, Fondul Social European Realizarea Grupurilor de Iniţiativă Locală şi Grupurilor de Sprijin Local în Protecţia Drepturilor Copiilor. 1 an

2010-2011

  1.  
Vom fi şi noi şcolari – Grădiniţa Prichindeii Veseli;

– Grupul Şcolar Huedin;

– Şcoala Specială Huedin

 

Corelarea programelor de la grupa pregătitoare şi de la clasa a III-a. 1 an

2009-2010

 

 

PROIECTE ŞI PARTENERIATE EDUCAŢIONALE

Anul şcolar: 2011-2012

Nr.

crt.

Denumirea proiectului Parteneri Obiectul colaborării Durata acordului
  1.  
Reţea Naţională de centre de Informare şi Consiliere privind cariera – Fundaţia Centrul de Dezvoltarea Managerială Asistarea pentru integrare şi reintegrare pe piaţa forţei de muncă a persoanelor din grupul ţintă. 3 ani

8.10.2010-2013

  1.  
Să călcăm pe iarbă – Liceul ”O. Goga” Huedin;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

Prevenirea consumului de droguri 2011
  1.  
De la suflet la suflet – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Şcoala Specială Huedin.

Elevii să dezvolte capacităţile creatoere relizând lucrări pentru expoziţie; să-şi exprime sentimentele, trăirile şi impresiile. 2 ani

2010-2012

  1.  
Acord de parteneriat – ISJ Cluj;

– CCD Cluj;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

Constituirea Consorţiului Educaţional Judeţean de Managementul Calităţii şi Formării Continue. 3ani

Mart. 2011-feb. 2013

  1.  
Acord de Parteneriat – Grup Şcolar Huedin;

– Vereininge Aktion fur Ruanien Var, Berlin

Dezvoltare cu şanse egale de integrare şi participare a grupurilor defavorizate din punct de vedere socio-economic. 1an

mai 2011-2012

  1.  
Acord de Parteneriat – Grup Şcolar Huedin;

– CCD Cluj;

Desfăşurarea Proiectului „Abordări Inovative în didactica disciplinelor din aria Tehnologii”. 1 mai 2011-31 dec.2012
  1.  
Acord de Parteneriat – ISJ Cluj;

– CCD Cluj;

– Grupul Şcolar Huedin

Constituirea Consorţiului  Educaţional Judeţean de Managementul Calităţii Formării Continue 2 ani

04.03.2011-2013

  1.  
Un zâmbet de copil – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Teoretic „G. Voievod” Gilău;

– Grădiniţa Socială „Acoperământul Maicii Domnului” Turda

Dezvoltarea capacităţii empatice, dezvoltarea atitudinii altruiste, dezvoltarea personală prin realizarea unor activităţi caritabile 4 ani

01.11.2012-01.11.2015

  1.  
Dar din dar se face rai – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Teoretic „G. Voievod” Gilău;

– Şcoala Gimnazială Suciu de Sus Mramureş;

– Centrul de Ingrijire şi Asistenţă pentru Vârstnici „Acoperământul Maicii Domnului” Turda

Dezvoltarea capacităţii empatice, dezvoltarea atitudinii altruiste, dezvoltarea personală prin realizarea unor activităţi caritabile 3 ani

1.11.2012-1.11.2015

  1.  
Sclipiri de iarnă – Şcoala de Artă „Sergiu Celibidache” Roman, Neamţ;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

Asigurarea unui climat favorabil de colaborare pe durata proiectului naţional ”Sclipiri de iarnă”. 17.12.2012
  1.  
Acord de parteneriat – Fundaţia Ruhama, Oradea;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Dezvoltarea proiectelor educaţionale şi de intervenţie socială şi formare de abilităţi la copii şi tineri aflaţi în diferite nevoi. 2 ani

2011-2013

  1.  
Cunoaştere şi educaţie – Şcoala Generală „M. Eminescu” Arad;

– Şcoala Generală Beliş;

– Grupul Şcolar Huedin;

Valorizarea individului, acceptarea a diferenţelor ca un punct de plecare care îmbogăţeşte practica educativă. 1 an

2010-2011

  1.  
Contract de comodat – Grupul Şcolar Huedin;

– Fundaţia Ruhama

Folosinţa spaţiului de 250 mp pentru activităţi Centru de zi, adresat copiilor de vârste 7-18 ani 11 luni

Feb.2011-31dec. 2012

  1.  
Paşi strategici pentru îmbogăţirea  accesului la educaţie al copiilor romi – Grupul Şcolar Huedin;

– Romani Criss;

– Primăria Oraşului Huedin

Plan privind accesulu coopiilor romi la educaţie. 2 ani

2009-2011

  1.  
Meseria de părinte – Grupul Şcolar Huedin;

 

Implicare, empatizare şi interacţionarea părinţi-copii. 4 ani

Sep. 2007-iulie 2011

 

 

 

PROIECTE ŞI PARTENERIATE EDUCAŢIONALE

Anul şcolar: 2012-2013

Nr.

crt.

Denumirea proiectului Parteneri Obiectul colaborării Durata acordului
1. Să învăţăm despre apă şi natură – S.C. Compania de apă Someş S.A.;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Conştientizarea fenomenului de poluare a planetei şi responsabilizarea elevilor în problemele ecologice prin derularea proiectelor. 26.03.2013
2. Flori de mai – Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Orizont Oradea;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Înscrierea şi participarea elevilor la Proiectul Internaţional „Flori de mai” Ed. a VI-a ,2013. 22.03.2013
3. Târg de mărţişoare – Şcoala Gimnazială Nr. 7 Galaţi;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Colaborarea în vederea desfăşurării activităţilor extraşcolare de creaţie artistico-plastică. 2013-2016
4. Protocol de cooperare – Poliţia Oraşului Huedin;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile în incinta şcolii şi în zonele adiacente acesteia. 2 ani

21.02.2013-21.03.2015

5. Protocol – Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj;

– Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj;

Cunoaşterea problemelor sociale, economice etnice, culturale şi medierea celor conflictuale; prevenirea consumului de alcool, substanţe halucinogene. 1 an

06.03.2013-2014

  6. Mărţişorul românesc – Clubul Copiilor Roman, judeţul Neamţ;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Valorificarea potenţialului creativ al fiecărui participant în proiect. 2012-2013
  7. Fiecare zi ne aduce ceva nou – Şcoala Gimnazială Specială Huedin;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Miza demersului limitarea segregării sociale şi promovarea incluzivă socială. 3 ani

2013-2016

8. Huedinul de ieri şi de azi – aspecte monografice Voluntariat

prof. Matiş Horea

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Dezvoltarea interesului de cunoaştere a orizontului istoric local. 1an

6.02.2013

9. Hârtia magică Voluntariat

Prof.  Pestean Nicoleta

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Dezvoltarea manualităţii elevilor mici: prin tehnica origami, quiling, kirigami, etc 06.02.2013
10. Dansuri populare „Suhanc” Voluntariat

– Înv. Ferencz Magdalena

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Promovarea tradiţiilor populare maghiare 06.02.2013
11. Parteneriat de colaborare Societatea Academică „Gh. Brătianu”

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Conştientizarea şi sensibilizarea populaţiei asupra fenomenelor politice şi sociale ale societăţii române contemporane pentru găsirea unor soluţii problemelor actuale şi în perspectivă. 2013-2015
12. Un zâmbet de copil – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Teoretic „G. Voievod” Gilău;

– Grădiniţa Socială „Acoperământul Maicii Domnului” Turda

Dezvoltarea capacităţii empatice, dezvoltarea atitudinii altruiste, dezvoltarea personală prin realizarea unor activităţi caritabile 01.11.2012-01.11.2015  
13. Dar din dar se face rai – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Teoretic „G. Voievod” Gilău;

– Şcoala Gimnazială Suciu de Sus Mramureş;

– Centrul de Ingrijire şi Asistenţă pentru Vârstnici „Acoperământul Maicii Domnului” Turda

Dezvoltarea capacităţii empatice, dezvoltarea atitudinii altruiste, dezvoltarea personală prin realizarea unor activităţi caritabile 3 ani

1.11.2012-1.11.2015

 
14. Declaraţie de cooperare – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Şcoala Generală cu program prelungit „Miricz Zsigmond” Leanyfalu

Valori fundamentale ale Uniunii Europene din domeniul educaţiei; cunoaşterea şi respectarea reciprocă a culturii şi tradiţiilor celor două naţiuni. 10.05.2012  
15. Deschide uşa creştine – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Teoretic „O. Goga” Huedin;

– Şcoala Gimnazială Gârbău

Redescoperirea şi promovarea valorilor tradiţionale strămăşeşti prin implicarea copiilor 1 an

Dec.2012-2013

 
16. Convenţie de colaborare – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Fundaţia Creştină Diakonia

Creşterea gradului de educaţie şi igienă a grupului ţintă; evaluarea fenomenului de integrare şcolară şi socială. 5 ani

01.08.2013-2018

 
17. Educativ 2013 – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Asociaţia „Actived 2013” Huedin

Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, promovare şi cultivare a dialogului şi a toleranţei pentru o convieţuire civilizată. 1 an

01.04.2013-31.08.2013

 
18. Protocol de parteneriat – Universitatea „B. Vodă” Cluj;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

Consiliere de carieră şi orientare profesională a elevilor de liceu. 1 an

2013

 
19. Sclipiri de iarnă – Şcoala de Artă „Sergiu Celibidache” Roman, Neamţ;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

Asigurarea unui climat favorabil de colaborare pe durata proiectului naţional „Sclipiri de iarnă”. 17.12.2012  
20. Concurs Naţional „Piciul” – Asociaţia pentru Tineret „Piciul”, Argeş;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

Organizarea Concursului Naţional „Piciul” 1 an

2012-2013

 
21. Cu Europa … La joacă – Euroşcolarul – Fundaţia pentru Evaluarea Competenţelor în Educaţie;

– Editura Diana;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin.

Organizarea Concursului „Cu Europa …La joacă -Euroşcolarul”. 1 an

2012-2013

 
22. Ziua Porţilor Deschise – Elevi şi cadre didactice din -Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin Atragerea elevilor spre carte şi lectură. 23-24 oct. 2012  
23. Incursiuni printre valorile româneşti – Colegiul Tehnic „A. Saligny” Baia Mare;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Cunoaşterea contribuţiei personalităţilor locale în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii, în vederea promovării valorilor naţionale şi internaţionale. 2012  
24. Acord de parteneriat – Fundaţia Ruhama, Oradea;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Dezvoltarea proiectelor educaţionale şi de intervenţie socială şi formare de abilităţi la copii şi tineri aflaţi în diferite nevoi. 1 an

2011-2013

 
25. Adaptarea copiilor la regimul şcolar – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

– Grădiniţa „Prichindeii Veseli” Huedin

Familiarizarea copiilor preşcolari cu specificul activităţilor desfăşurate în cadrul clasei de elevi în vederea adaptării optime în regimul şcolar. 1 an

Nov. 2012-

Iul. 2013

 
26. Noi către viitor – Liceul Tehnologic „Al. Borza” Cluj;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Tehnologic Nr. 1 Cluj

Promovarea unei abordări preventive cu scopul de a reduce la minim abandonul şcolar prin diversificarea activităţilor educative ale elevilor. 1 an

Oct. 2012-iun. 2013

 
27. Cel mai bun organizator de evenimente – Colegiul Tehnic „Dr. Ioan Raţiu” Turda;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Educarea elevilor pentru înţelegerea, aprecierea, promovarea şi valorizarea gustului estetic în cadrul organizării unor mese festive. 1-5 aprilie 2012  
28. Meseria brăţară de aur – Colegiul Tehnic „Dr. Ioan Raţiu” Turda;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Implicare unui număr mare de elevi în acţiuni ce vizează schimbul de experienţă privind creşterea interesului pentru meseria lor. 1-5 aprilie 2012  
29. Cel mai bun organizator de evenimente – Colegiul Tehnic „Dr.Ioan Raţiu” Turda;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Educarea elevilor pentru înţelegerea, aprecierea, promovarea şi valorizarea gustului estetic în cadrul organizării unor mese festive. 1-5 aprilie 2013  
30. Interacţionez, mă adaptez, comunic şi învăţ – Liceul Tehnologic „A.Vlaicu” Cluj;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin.

Crearea competiţiei înre elevi din medii şi abilităţi diferite în sens constructiv şi motivarea muncii de calitative şi competiţionale  ce depăşesc diferenţele dintre aceştea fiind parteneri egali. 1 an

17.10.2012-2013

 
31. Lumea apusă a cavalerilor şi prinţeselor – Biblioteca Judeţeană „O. Goga” Cluj;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Atragerea copiilor spre carte- lectură-aventură prin descoperirea unei lumi de mult apuse a cavalerilor şi prinţeselor, participând activ la diverse forme de lectură. 1-5 aprilie 2013  
32. Prietenie prin lumea cărţii – Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

– Şcoala Gimnazială „M. Eminescu” Dej.

Consituirea unui grup partenerial ce cultivă sentimente de preţuire şi dragoste atât pentru carte, creaţii literare, cât şi pentru frumuseţea şi armonia limbii române. 1 an

13.11.2012-2013

 
33. Coşul toamnei – Şcoala cu cls. I-VIII, Nr. 8 Piatra Neamţ;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Colaborarea în vederea desfăşurării concursului „Coşul toamnei”. Sem I

2012-2013

 
34. Programe de baschet pentru copii – Liga de baschet Ghiţă Mureşan – ISJ Cluj – Asociaţia Gh. Mureşan Cluj;

– Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Atragerea copiilor spre mişcare spre o viaţă sănătoasă. 01.01.2012  

 

 

PROIECTE ŞI PARTENERIATE EDUCAŢIONALE

2013-2014

Nr. crt. DENUMIRE PROIECTULUI Parteneri Obiectul colaborării Durata acordului
1. Puzzle pentru sănătate.

 

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Colegiul Tehnic de Transporturi “Transilvania” Cluj-Napoca;

Conştientizarea importanţei stilului de viaţă sănătos în dezvoltarea personală a adolescentului;

Schimbarea comportamentelor ce definesc stilul de viaţă al adolescentului.

1 an

2013-2014

2. Noi către viitor. – Liceul Tehnologic “ Alexandru Borza” Cluj-Napoca;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Promovarea unei abordări preventive cu scopul de a reduce la minim abandonul şcolar prin diversificarea activităţilor educative ale elevilor, apropierea şcolii de viaţa reală, de activitatea practică. 4 ani – 2012-2016
3. Puişorii deschid uşa viitorului! – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Gradiniţa “Prichindeii Veseli’ Huedin;

Socializarea copiilor preşcolari în vederea integrării în grădiniţă şi a adaptării cu uşurinţă la activitatea de tip şcolar. 1 an

2013-2014

4. Copil ca tine sunt şi eu. – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Şcoala Gimnazială Specială Huedin;

Pregătirea elevilor în sensul asigurării egalităţii şanselor în educaţie, al dezvoltării personale şi al inserţiei în comunitate, al stimulării modalităţilor de informare şi receptare al elevilor, în sensul revigorării spiritul civic în “Noile educaţii”, în dezvoltarea educaţiei româneşti ăîn contextul european. 1 an

2013-2014

5. Scriitorii români de ieri şi de azi. – Biblioteca Judeţeană Cluj;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Atragerea copiilor cu vârste cuprinse între 8-12 ani către lectură, bibliotecă şi cunoaştere şi de îmbogăţire a cunoştiinţelor din domeniul literaturii pentru copii. 1 an

2013-2014

6. Călătorie spre centrul cunoaşterii. – Biblioteca Judeţeană Cluj;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Introducea elevilor cu vârstă cuprinsă între 10 şi 14 ani, în fascinanta lumii a cunoaşterii, unde vor afla lucruri noi şi interesante despre invenţii şi despre importanţa lor în viaţa de zi cu zi 1 an

2013-2014

7. Micii ecologişti. – Biblioteca Judeţeană Cluj;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Proiectul despre mediu îi va ajuta pe elevi să afle aspectele cele mai interesante ale mediului ambiant, dar şi să înveţe cum trebuie să se comporte faţă de natură şi, în calitate de mici ecologi, să înţeleagă că totul în natură este folosditor, cu condiţia să iubeşti şi să ocroteşti natura. 1 an

2013-2014

8. Interacţionez, Mă adaptez, Comunic, Învăţ. – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca;

Promovarea cooperării, munca în echipă a elevilor din cele trei instituţii în vederea formării unor atitudini de acceptare şi valorizare a fiecărei persoane;

Conştientizarea elevilor aflaţi în pragrul examenelor asupra acestui pas pentru viitorul lor şi încurajarea discuţiilor legate de acest subiect cu elevii din alte şcoli, care au aceleaşi preocupări.

1 an

2013-2014

9. Obiceiuri şi tradiţii din zona Huedin – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Şcoala Gimnazială “Octavian Goga” Ciucea;

Conştientizarea necesătăţii de a cunoaşte şi transmite valorile păstrate de-a lungul timpului;

Antrenarea copiilor în activităţi menite să contribuie la preluarea şi transmiterea tradiţiilor şi obicieiurilor.

1 an

2013-2014

10. Adolescenţa-Povestea definirii identităţii. – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Colegiul Tehnic de Transporturi “Transilvania” Cluj-Napoca;

Organizarea de activităţi educative pentru identificarea şi promovarea unor modalităţi concrete de cultivare a valorilor morale la vârsta adolescenţei, cu participarea directă a educabililor, cadrelor didactice şi a reprezentaţilor comunităţii locale laice şi bisericeşti. 1 an

2013-2014

11. “Deschide uşa creştine!”

Proiect extracurricular Ediţia II

– Şcoala Gimnazială Aghireşu;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Teoretic “Octavian Goga” Huedin;

Redescoperirea şi promovarea valorilor tradiţionale strămoşeşti prin implicarea copiilor, cadrelor didactice şi părinţilor în diverse activităţi legate de folclorul ardelean. 1 an

2013-2014

12. O masă pentru fiecare – Program tip Şcoală după şcoală – Asociatia Creştină “Adapost” Huedin;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Asigurarea sprijinului educaţional pentru îmbunătăţirea progresului şcolar;

Crearea unui mediu educaţional stimulativ pentru aceşti copii;

1 an

2013-2014

13. Activităţi tip –Şcoală după şcoală – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Fundaţia Creştina “Diakonia” Cluj-Napoca;

Cunoaşterea nevoilor copiilor aflaţi în dificultate;

Evaluarea fenomenului de integrare şcolară şi socială a copiilor;

1 an

– 2013-2014

14. Meseria brăţară de aur – Colegiul Economic “Iulian Pop” Cluj-Napoca;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Iplicarea elevilor în acţiuni ce vizează schimbul de experienţă profesională;

Creşterea interesului elevilor pentru meseria lor;

1 an

2013-2014

15. Prietenie prin lumea cărţii – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” ;

Cultivarea şi dezvoltarea interesului pentru lectură; 1 an

2013-2014

16. Cercul de lectură – Biblioteca /CDI;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Cultivarea şi dezvoltarea interesului pentru lectură; 1 an

 2013-2014

17. Tradiţii culinare – Colegiul Tehnic “Ion Raţiu” Turda;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Dezvoltarea competenţelor şi aptitudinilor în scopul inter-relaţionării profesionale şi personale; 1 an

 2013-2014

18. Îmbunătăţirea relaţiei copil -şcoală, părinte -şcoală, şcoală -părinţi – Şcoala Gimnazială nr. 30 “Gheorghe Ţiţeica” Constanţa;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Desfăşurarea de proiecte ştiinţifice;

Realizarea de postere/desene/ prezentări;

Dezvoltarea de competenţe de exprimare scrisă, orală, practice;

1 an

2013-2014

19. Parteneriat educaţional cu părinţii cls. a III-a B

– Împreună pentru copiii noştrii

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin cls. III-a B;

– Părinţii cls. a III-a B;

Îmbunătăţirea relaţiilor dintre şcoală şi familie în vederea obţinerii succesului şcolar; 1 an

2013-2014

20. Parteneriat  -Împreună pentru stoparea violenţei şi diminuarea absenteismului – Poliţia de Proximitate Huedin;

– Liceul Tehnologic ‘Vlădeasa” Huedin

Prevenirea şi combaterea delicvenţei juvenile 1 an

2013-2014

21. Calculatorul, un bun prieten” – Clubul Copiilor Huedin

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin

Activităţi de utilizare a calculatorului; 1 an

2013-2014

 

 

 

PROIECTE ŞI PARTENERIATE EDUCAŢIONALE

2014-2015

Nr. crt. DENUMIRE PROIECTULUI Parteneri Obiectul colaborării Durata acordului
1. Puzzle pentru sănătate.

 

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Colegiul Tehnic de Transporturi “Transilvania” Cluj-Napoca;

Conştientizarea importanţei stilului de viaţă sănătos în dezvoltarea personală a adolescentului;

Schimbarea comportamentelor ce definesc stilul de viaţă al adolescentului.

1 an

2014-2015

2. Noi către viitor. – Liceul Tehnologic “ Alexandru Borza” Cluj-Napoca;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Promovarea unei abordări preventive cu scopul de a reduce la minim abandonul şcolar prin diversificarea activităţilor educative ale elevilor, apropierea şcolii de viaţa reală, de activitatea practică. 4 ani – 2012-2016
3. Bun venit coleg de-nvăţătură – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Şcoala Gimnazială Mociu;

Promovarea dialogului şi a comunicării între elevii celor două şcoli implicate în acest proiect

Atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, diversificarea acestor activităţi şi mărirea numărului acestora în viitor

1 an

2014-2015

4. Toamna ruginie – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Şcoala Gimnazială Cheţani Mureş;

Concurs de desene şi pictură 1 an

2014-2015

5. Învăţare pe tot parcursul vieţii. – Biblioteca Judeţeană Cluj;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Atragerea copiilor către lectură, bibliotecă şi cunoaştere

Educarea utilizatorilor şi instruirea acestora în vederea utilizării bibliotecii şi a instrumentelor de regăsire a informaţiei.

1 an

2014-2015

6. Scriitori români de ieri şi de azi. – Biblioteca Judeţeană Cluj;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Atragerea copiilor cu vârste cuprinse între 8-12 ani către lectură, bibliotecă şi cunoaştere

Îmbogăţirea cunoştinţelor din domeniul literaturii pentru copii

1 an

2014-2015

7. Interacţionez, Mă adaptez, Comunic, Învăţ. – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca;

Promovarea cooperării, munca în echipă a elevilor din cele trei instituţii în vederea formării unor atitudini de acceptare şi valorizare a fiecărei persoane;

Conştientizarea elevilor aflaţi în pragrul examenelor asupra acestui pas pentru viitorul lor şi încurajarea discuţiilor legate de acest subiect cu elevii din alte şcoli, care au aceleaşi preocupări.

1 an

2014-2015

8. Adolescenţa -Povestea definirii identităţii. – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Colegiul Tehnic de Transporturi “Transilvania” Cluj-Napoca;

Organizarea de activităţi educative pentru identificarea şi promovarea unor modalităţi concrete de cultivare a valorilor morale la vârsta adolescenţei, cu participarea directă a educabililor, cadrelor didactice şi a reprezentaţilor comunităţii locale laice şi bisericeşti. 1 an

2014-2015

9. Stiluri alimentare – Liceul Tehnologic Gh. K. Constantinescu Brăila;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Organizarea şi desfăşurarea Proiectului naţional pentru elevi “Stiluri alimentare“ 1 an

2014-2015

10. O masă pentru fiecare – Program tip Şcoală după şcoală – Asociaţia Creştină “Adăpost” Huedin;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Asigurarea sprijinului educaţional pentru îmbunătăţirea progresului şcolar;

Crearea unui mediu educaţional stimulativ pentru aceşti copii;

1 an

2014-2015

11. Activitati tip –Şcoală după şcoală – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Fundaţia Creştină “Diakonia” Cluj-Napoca;

Cunoaşterea nevoilor copiilor aflaţi în dificultate;

Evaluarea fenomenului de integrare şcolară şi socială a copiilor;

1 an

2014-2015

12. Meseria brăţară de aur – Colegiul Economic “Iulian Pop” Cluj-Napoca;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Iplicarea elevilor în acţiuni ce vizează schimbul de experienţă profesională;

Creşterea interesului elevilor pentru meseria lor;

1 an

2014-2015

13. Tradiţii culinare – Colegiul Tehnic “Ion Raţiu” Turda;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Dezvoltarea competenţelor şi aptitudinilor în scopul inter-relaţionării profesionale şi personale; 1 an

2014-2015

14. Primii paşi spre şcoală – Gtădiniţa Prichindeii Veseli Huedin;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

Familiarizarea copiilor cu specificul activităţilor desfăşurate în cadrul clasei de elevi;

Stimularea creativităţii şi iniţiativei copiilor prin jocuri didactice;

Consolidarea deprinderilor de comportare civilizată;

1 an

2014-2015

15. Parteneriat educaţional cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin;

– Universitatea Tehnică Cluj-Napoca;

Facilitarea promovării ofertei educaţionale a instituţiilor partenere prin intermediul paginilor de web şi/sau a conturilor de facebook ale acestora; 1 an

2014-2015

16. Parteneriat  -Împreuna pentru stoparea violenţei şi diminuarea absenteismului – Poliţia de Proximitate Huedin;

– Liceul Tehnologic “Vlădeasa” Huedin

Prevenirea şi combaterea delicvenţei juvenile 1 an

2014-2015

17. Dezvoltarea competenţei de comunicare – Asociaţia Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educaţie

– Liceul Tehnologic ‘Vlădeasa” Huedin

Stabilirea modului de implementare şi derulare a proiectului Dezvoltarea competenţei de comunicare în limba maternă a elevilor din învăţământul primar … 1 an

2014-2015

 

 

 

 

       

 

 

 

Proiecte educaționale și parteneriate

2015-2016

 

  1. Protocol de colaborarea cu Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii – USAMV Cluj-Napoca
  2. Acord de cooperare cu Universitatea ”Babeș Bolyai” Cluj-Napoca, în proiectul Tinere echipe.
  3. Protocol de colaborare cu Facultatea de Construcții Cluj-Napoca-UT Cluj-Napoca.
  4. Concurs Național de fotografie cu tematică sportivă, Citius, altius, fortius
  5. Concurs județean de minihambal, Cupa Vlădeasa.
  6. Protocol de colaborare în acordarea unor burse cu Rotary Club Huedin- Bursa Școlară Rotary.
  7. Acord de parteneriat pentru educație cu Asociația ”Artă & viață” și Școala Gimnazială Nr. 29 Galați.
  8. Parteneriat educațional cu Asociația Kolotaszeg NTE.
  9. Protocol de colaborare cu Școala Gimnazială ”Petofi Sandor” Cristuru Secuiesc, Harghita- Lumea poveștilor.
  10. Proiect de activități din perspectiva instructiv-formativă și educativă, învățători-profesori, la clasele a IV-a cu scopul Eficientizarea procesului instructiv-educativ, ISJ Cluj.
  11. Proiectul Vocea copiilor-Muzică în jurul lumii, organizat de Transylvania-College în parteneriat cu ISJ Cluj, Primăria municipiului Cluj și Federația Share.
  12. Parteneriat educațional Copilărie fericită, cu Grădinița ”Prichindeii veseli” Huedin.
  13. Acord de parteneriat cu Biblioteca Județeană ”O.Goga” Cluj.
  14. Protocol de colaborare cu Biblioteca Județeană ”O.Goga” Cluj în proiectul Comunică inteligent.
  15. Proiect educațional Deschide-ți sufletul cu Scoala Gimnazială Săcuieu.
  16. Acord de parteneriat în proiectul internațional Nașterea Domnului, dar de Crăciun, ed. a IX-a cu Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont, Oradea.
  17. Acord de parteneriat în proiectul internațional Flori de mai, ed. a IX-a cu Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont, Oradea.
  18. Acord de parteneriat în proiectul Inimi pentru inimi, ed. a IX-a cu Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont, Oradea.
  19. Acord de colaborare cu Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj-Napoca în proiectele: Tineri fără fumuri, Păstrează-ți echilibrul, Adevărul despre droguri.
  20. Protocol de colaborare intern, între cls a IV-a A și catedra de Limba și literatura română și Matematică și științe.
  21. Proiect de parteneriat educațional Grădiniță-Școală, Pas cu pas spre viața de școlar, cu Grădinița cu Program Prelungit ”Prichindeii veseli” Huedin.
  22. Proiect caritabil Dăruind din suflet.
  23. Acord de parteneriat pentru implementarea Proiectului educativ Adolescența-Povestea definirii identității, ed. aIII-a, cu Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”.
  24. Parteneriat educațional- Prevenirea absenteismului și abandonului școlar, cu Fundația Cultural Filantropică Protopop ”Aurel Munteanu” Huedin.
  25. Parteneriat educațional Un zâmbet de copil, cu Grădinița Socială ”Acoperământul Maicii Domnului” Turda, Școala Gimnazială Mociu.
  26. Proiect educațional Câștigă sănătate, cu Liceul Tehnologic ”Al. Borza” Cluj-Napoca.
  27. Proiect intern ”Ziua porților deschise”- Ziua mondială a bibliotecilor școlare.
  28. Protocol de colaborare cu SC. Mill Stick Hid SRL. – Ziua Internațională a Educației.

 

 

 

Proiecte educaționale și parteneriate

2016-2017

 

 

  1. Protocol de colaborarea cu Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii – USAMV Cluj-Napoca
  2. Acord de cooperare cu Universitatea ”Babeș Bolyai” Cluj-Napoca, în proiectul Tinere echipe.
  3. Protocol de colaborare cu Facultatea de Construcții Cluj-Napoca-UT Cluj-Napoca.
  4. Concurs Național de fotografie cu tematică sportivă, Citius, altius, fortius
  5. Concurs județean de minihambal, Cupa Vlădeasa.
  6. Protocol de colaborare în acordarea unor burse cu Rotary Club Huedin- Bursa Școlară Rotary.
  7. Parteneriat educațional cu Asociația Kolotaszeg NTE.
  8. Protocol de colaborare cu Școala Gimnazială ”Petofi Sandor” Cristuru Secuiesc, Harghita- Lumea poveștilor.
  9. Proiect de activități din perspectiva instructiv-formativă și educativă, învățători-profesori, la clasele a IV-a cu scopul Eficientizarea procesului instructiv-educativ, ISJ Cluj.
  10. Parteneriat educațional Copilărie fericită, cu Grădinița ”Prichindeii veseli” Huedin.
  11. Acord de parteneriat cu Biblioteca Județeană ”O.Goga” Cluj.
  12. Protocol de colaborare cu Biblioteca Județeană ”O.Goga” Cluj în proiectul Comunică inteligent.
  13. Proiect educațional Deschide-ți sufletul cu Scoala Gimnazială Săcuieu.
  14. Acord de colaborare cu Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj-Napoca în proiectele: Tineri fără fumuri, Păstrează-ți echilibrul, Adevărul despre droguri.
  15. Protocol de colaborare intern, între cls a IV-a A și catedra de Limba și literatura română și Matematică și științe.
  16. Proiect de parteneriat educațional Grădiniță-Școală, Pas cu pas spre viața de școlar, cu Grădinița cu Program Prelungit ”Prichindeii veseli” Huedin.
  17. Proiect caritabil Dăruind din suflet.
  18. Acord de parteneriat pentru implementarea Proiectului educativ Adolescența-Povestea definirii identității, ed. aIII-a, cu Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”.
  19. Parteneriat educațional- Prevenirea absenteismului și abandonului școlar, cu Fundația Cultural Filantropică Protopop ”Aurel Munteanu” Huedin.
  20. Parteneriat educațional Un zâmbet de copil, cu Grădinița Socială ”Acoperământul Maicii Domnului” Turda, Școala Gimnazială Mociu.
  21. Proiect intern ”Ziua porților deschise”- Ziua mondială a bibliotecilor școlare.
  22. Protocol de colaborare cu SC. Mill Stick Hid SRL. – Ziua Internațională a Educației.

 

 

Proiecte de colaborare și parteneriate

Anul școlar 2017-2018

 

Nr. crt Titlu proiect Parteneri/

Instituții partenere

Perioada de desfășurare Mențiuni
1.        Prevenirea absenteismului Fundația Cultural Filantropică Prt. Aurel Munteanu An școlar  

2017-2018

 
2.        Parteneriat educațional Grădinița ”Prichindeii Veseli” Huedin An școlar

2017-2018

 
3.        Pe urmele strămoșilor…prin Țara Călatei Asociația Kalotaszeg Ifjusagaert Octombrie, 2017  
4.        Comportament în ficțiunea literară Părinții elevilor din clasa a V-a A Martie, 2017  
5.        Parteneriat educațional

Prieteni de suflet

Școala Gimnazială Specială Huedin

Liceul Teoretic ”O.Goga”Huedin

An școlar

2017-2018

 
6.        Parteneriat educațional

Eminescu în inimi de copil

Școala Gimnazială Răchițele Ianuarie, 2018  
7.        Proiect de colaborare

Calculatorul un bun prieten

Structura Clubul Copiilor Huedin 1 octombrie, 2017-15 iunie,2018  
8.        Acord de colaborare Casa Corpului Didactic Cluj An școlar

2017-2018

 
9.        Protocol de colaborare Protopopiatul Ortodox Român Huedin An școlar

2017-2018-

2018-2019

 
10.    Acord de colaborare USAMV Cluj-Napoca 2017-2021  
11.    Acord de colaborare S.C. Unique Art Activities SRL 8 nov,2017-8nov.2019  
12.    Acord de colaborare Societatea Națională de Cruce Roșie 8nov.2017-

8 nov.2018

 
13.    Proiect educațional

Pas cu pas spre viața de școlar(SM)

Grădinița ”Prichindeii Veseli” Huedin 17 nov.2017- 17 august 2018  
14.    Acord de parteneriat Asociația Kalotaszeg Ifjusagaert Egyesulet Huedin

Școala Primară Văleni

1 sept.2017-1sept 2018  
15.    Proiect de parteneriat Grădinița-Școala

Puntea prieteniei

Grădinița ”Prichindeii Veseli” Huedin An școlar

2017-2018

 
16.    Proiect de activitate în colaborare

Poveste de iarnă

Școala Gimnazială Specială Huedin

 

Decembrie, 2017  
17.    Proiect de sponsorizare -dotare capelă școlii Protopopiatul Ortodox Român Huedin și parohiile arondate Noiembrie, 2017  
18.    Acord de parteneriat

Orientare școlară și profesională

Școala Gimnazială Mănăstireni An școlar

2017-2018

 
19.    Acord de colaborare

Vreau să te cunosc

Școala Gimnazială ”Ady Endre” Sâncraiu An școlar

2017-2018

 
20.    Proiect de parteneriat

Sabviarelli și Colorvelvet

Sabviarelli și Colorvelvet

Rețele extrașcolare, părințiii din comunitatea locală

An școlar

2017-2018

 
21.    Acord de parteneriat

Artă și viață

Asociația ”Artă și viață” Galați,

Școala Gimnazială Nr.29 Galați

2017-2022  
22.    Proiect de parteneriat

Sportul pentru tineret

Asociația sportivă Vlădeasa Huedin Februarie –decembrie 2018  
23.    Acord de colaborare Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj – AJOFM Cluj 27feb.2018- feb.2020  
24.    Proiect de parteneriat

Grădiniță-Școală un pas spre școală

Grădinița ”Prichindeii Veseli” Huedin An școlar

2017-2018

 
25.    Protocol de colaborare Maroslelei Altalanos Muvelodesi Kozpont Altalanos Iskolaja, Ungaria    

 

 

 

 

 

 

 

Proiecte de colaborare și parteneriate

Anul școlar 2018-2019

 

 

Nr. crt Titlu proiect Parteneri/

Instituții partenere

Perioada de desfășurare Mențiuni
1.        Prevenirea absenteismului Fundația Cultural Filantropică Prt. Aurel Munteanu An școlar  

2018-2019

 
2.        Parteneriat educațional Grădinița ”Prichindeii Veseli” Huedin An școlar

2018-2019

 
3.        Pe urmele strămoșilor…prin Țara Călatei Asociația Kalotaszeg Ifjusagaert Octombrie, 2018-2019  
4.        Comportament în ficțiunea literară Părinții elevilor din clasa a VI-a A Martie, 2017,2018,2019  
5.        Parteneriat educațional

Prieteni de suflet

Școala Gimnazială Specială Huedin

Liceul Teoretic ”O.Goga”Huedin

An școlar

2017-2018-2019

 
6.        Parteneriat educațional

Eminescu în inimi de copil

Școala Gimnazială Răchițele Ianuarie, 2018  
7.        Proiect de colaborare

Calculatorul un bun prieten

Structura Clubul Copiilor Huedin 1 octombrie, 2017-15 iunie,2018,2019  
8.        Acord de colaborare Casa Corpului Didactic Cluj An școlar

2018-2019

 
9.        Protocol de colaborare Protopopiatul Ortodox Român Huedin An școlar

2017-2018-

2018-2019

 
10.    Acord de colaborare USAMV Cluj-Napoca 2017-2021  
11.    Acord de colaborare S.C. Unique Art Activities SRL 8 nov,2017-8nov.2019  
12.    Acord de colaborare Societatea Națională de Cruce Roșie 8nov.2017-

8 nov.2018-2019

 
13.    Proiect educațional

Pas cu pas spre viața de școlar(SM)

Grădinița ”Prichindeii Veseli” Huedin 17 nov.2017- 17 august 2018-2019  
14.    Acord de parteneriat Asociația Kalotaszeg Ifjusagaert Egyesulet Huedin

Școala Primară Văleni

1 sept.2017-1sept 2018-2019  
15.    Proiect de parteneriat Grădinița-Școala

Puntea prieteniei

Grădinița ”Prichindeii Veseli” Huedin An școlar

2018-2019

 
16.    Proiect de activitate în colaborare

Poveste de iarnă

Școala Gimnazială Specială Huedin

 

Decembrie, 2017-2018-2019  
17.    Proiect de sponsorizare -dotare capelă școlii Protopopiatul Ortodox Român Huedin și parohiile arondate Noiembrie, 2018  
18.    Acord de parteneriat

Orientare școlară și profesională

Școala Gimnazială Mănăstireni An școlar

2018-2019

 
19.    Acord de colaborare

Vreau să te cunosc

Școala Gimnazială ”Ady Endre” Sâncraiu An școlar

2018-2019

 
20.    Proiect de parteneriat

Sabviarelli și Colorvelvet

Sabviarelli și Colorvelvet

Rețele extrașcolare, părințiii din comunitatea locală

An școlar

2018-2019

 
21.    Acord de parteneriat

Artă și viață

Asociația ”Artă și viață” Galați,

Școala Gimnazială Nr.29 Galați

2017-2022  
22.    Proiect de parteneriat

Sportul pentru tineret

Asociația sportivă Vlădeasa Huedin Februarie –decembrie 2018  
23.    Acord de colaborare Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj – AJOFM Cluj 27feb.2018- feb.2020  
24.    Proiect de parteneriat

Grădiniță-Școală un pas spre școală

Grădinița ”Prichindeii Veseli” Huedin An școlar

2017-2018-2019

 
25.    Protocol de colaborare Maroslelei Altalanos Muvelodesi Kozpont Altalanos Iskolaja, Ungaria  2018-2019  
26.    Proiect de parteneriat

Sportul pentru tineret

Asociația cultural sportivă ACTIVED Huedin An școlar

2018-2019

 
27.    Protocol de colaborare Fundația umanitară din Germania VEREINIGTE FUR

RUMANIEN E-V

2017 în prezent  
28.    Parteneriat urban-rural Scoala Gimnazială Mănăstireni, Beliș, Izvorul Crișului, Negreni, Ciucea, Săcuieu, Sîncraiu, Călățele, Răchițele An școlar

2018-2019

 

 

 

 

 

 

 

 

Agenţii economici la care s-au desfăşurat stagiile de pregătire practică

în anul şcolar 2014-2015

 

Nr.crt. Denumire agent economic Adresa Persoana de contact Clasa Nr.

elevi

Specializarea
1 SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Marinela a IX-a 10 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
2 SC Montana Tour SRL Huedin Dinea Angela a IX-a 10 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de
3 SC Regent-Impex SRL Huedin Morar Cristina a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de
4 SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Francisc a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de
  SC Contabut SRL Loc. Negreni nr.273A, jud. Cluj, tel 0748949152 But Lucian a XI-a 2 Tehnician in activitati economice
  SC Peica SRL Loc. Bedeciu, jud. Cluj, tel.0743841154 Peica Natalia a XI-a 2 Tehnician in activitati economice
  SC Galuci SRL Loc. Floreşti nr. 336, jud. Cluj, tel 0758901804 Coman George a XI-a 1 Tehnician in activitati economice
  SC Palimex SRL Huedin, P-ta Republicii nr.8, tel 0745329941 Paşcalău Rodica a XI-a 1 Tehnician in activitati economice
  SC Coramet SRL Loc. Huedin, str. Horea nr. 1, tel 0743595393 Paşcalău Livia a XI-a 3 Tehnician in activitati economice
  SC Miltech Serv SRL Loc. Clucea nr. 181, jud. Cluj.tel.0264259278 Schubert Simona a XI-a 5 Tehnician in activitati economice
  Coop de Consum Mărgău Loc. Mărgău nr. 39, jud. Cluj tel.0734179190 Poptean Adriana a XI-a 3 Tehnician in activitati economice
  SC Transneco SRL Loc. Huedin, str. Mănăşturului nr. 24 Neag Gheorghe a XI-a 5 Tehnician in activitati economice
  SC Camido SRL Loc. Vînători nr. 36, tel.0726276125 Pui Dorin a XI-a 4 Tehnician in activitati economice
  SC Nunimir SRL Loc. V.Draganului nr. 7, tel.0741028703 Stoica Mirela a XI-a 3 Tehnician in activitati economice
  SC Costy SRL Loc. Dealu Negru nr. 148, jud. Cluj. Tel.0747548725 Merca Mariana a XI-a 3 Tehnician in activitati economice
  SC Contabut SRL Loc. Negreni nr.273A, jud. Cluj, tel 0748949152 But Lucian a XII-a 2 Tehnician in activitati economice
  SC Peica SRL Loc. Bedeciu, jud. Cluj, tel.0743841154 Peica Natalia a XII-a 2 Tehnician in activitati economice
  SC Galuci SRL Loc. Floreşti nr. 336, jud. Cluj, tel 0758901804 Coman George a XII-a 1 Tehnician in activitati economice
  SC Palimex SRL Huedin, P-ta Republicii nr.8, tel 0745329941 Paşcalău Rodica a XII-a 1 Tehnician in activitati economice
  SC Coramet SRL Loc. Huedin, str. Horea nr. 1, tel 0743595393 Paşcalău Livia a XII-a 3 Tehnician in activitati economice
  SC Miltech Serv SRL Loc. Clucea nr. 181, jud. Cluj.tel.0264259278 Schubert Simona a XII-a 5 Tehnician in activitati economice
  Coop de Consum Mărgău Loc. Mărgău nr. 39, jud. Cluj tel.0734179190 Poptean Adriana a XII-a 3 Tehnician in activitati economice
  SC Transneco SRL Loc. Huedin, str. Mănăşturului nr. 24 Neag Gheorghe a XII-a 5 Tehnician in activitati economice
  SC Camido SRL Loc. Vînători nr. 36, tel.0726276125 Pui Dorin a XII-a 4 Tehnician in activitati economice
  SC Nunimir SRL Loc. V.Draganului nr. 7, tel.0741028703 Stoica Mirela a XII-a 3 Tehnician in activitati economice
  SC Costy SRL Loc. Dealu Negru nr. 148, jud. Cluj. Tel.0747548725 Merca Mariana a XII-a 3 Tehnician in activitati economice
  SC Melimo Auto COM SRL Loc. Huedin, str. Horea nr. 6, tel.0264353183 Mereu Liviu a XI-a 8 Tehnician transporturi
  SC B şi D Axel SRL Huedin Loc. Huedin, Str. Oborului nr. 16, tel. 0745265820 Balint Martin a XI-a 2 Tehnician transporturi
  SC Mocan Service SRL Loc. Huedin, str. Florilor, nr.30,tel.0744794061 Mocan Cornel a XI-a 8 Tehnician transporturi
  SC Transneco SRL Loc. Huedin, str. Mănăşturului nr. 24 Neag Gheorghe a XI-a 1 Tehnician transporturi
  SC Tuscher şi Milaş Company SRL Loc. Ciucea, nr. 43, jud.Cluj, tel. 0264259282 Sedlacec Cristian a XI-a 6 Tehnician transporturi
  Kovacs Ştefan Servis SRL Loc. Huedin, Str.A.Iancu nr. 20 Kovacs Ştefan a XI-a 1 Tehnician transporturi
  PFA Kozma Vasile Loc.Cuzăplac, nr.59, jud.Sălaj, tel.0724882710 Kozma Vasile a XI-a 1 Tehnician transporturi
  SC Melimo Auto COM SRL Loc. Huedin, str. Horea nr. 6, tel.0264353183 Mereu Liviu a XII-a 8 Tehnician transporturi
  SC B şi D Axel SRL Huedin Loc. Huedin, Str. Oborului nr. 16, tel. 0745265820 Balint Martin a XII-a 2 Tehnician transporturi
  SC Mocan Service SRL Loc. Huedin, str. Florilor, nr.30,tel.0744794061 Mocan Cornel a XII-a 8 Tehnician transporturi
  SC Transneco SRL Loc. Huedin, str. Mănăşturului nr. 24 Neag Gheorghe a XII-a 1 Tehnician transporturi
  SC Tuscher şi Milaş Company SRL Loc. Ciucea, nr. 43, jud.Cluj, tel. 0264259282 Sedlacec Cristian a XII-a 6 Tehnician transporturi
  Kovacs Ştefan Servis SRL Loc. Huedin, Str.A.Iancu nr. 20 Kovacs Ştefan a XII-a 1 Tehnician transporturi
  PFA Kozma Vasile Loc.Cuzăplac, nr.59, jud.Sălaj, tel.0724882710 Kozma Vasile a XII-a 1 Tehnician transporturi

NOTĂ: Elevii cu specializarea „tehnician în gastronomie’’„tehnician în activităţi de comerţ,, au efectuat stagiile de pregătire practică în laboratorul şcolii.

 

 

Agenţii economici la care s-au desfăşurat stagiile de pregătire practică

în anul şcolar 2015-2016

 

Nr.crt. Denumire agent economic Adresa Persoana de contact Clasa Nr.

elevi

Specializarea
1 SC Transim SA Huedin Huedin Tamas Dorin a IX-a 4 Mecanic auto
2 SC Arpado Kevin  SRL Morlaca  nr.410 Bivolaru Vasilica a IX-a 3 Mecanic auto
3 PF Kovacs Stefan  Service Huedin Kovacs Stefan a IX-a 2 Mecanic auto
4 S.C. Mocan Service SRL Huedin Mocan Cornel a IX-a 8 Mecanic auto
5 S.C. Melimo Autocom SRL Huedin Mereu Liviu a IX-a 3 Mecanic auto
6 S.C. Munca Huedin Huedin Bara Marcel a IX-a 5 Mecanic auto
  SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a IX-a 8 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Eugen a IX-a 6 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Lorand a IX-a 2 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  SC Regent Impex SRL Huedin Morar Cristina a IX-a 3 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a IX-a 8 Bucatar
  SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Eugen a IX-a 6 Bucatar
  SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Lorand a IX-a 2 Bucatar
  SC Regent Impex SRL Huedin Morar Cristina a IX-a 3 Bucatar
7 SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Marinela a X-a 10 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
8 SC Montana Tour SRL Huedin Dinea Angela a X-a 10 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentatie
9 SC Regent-Impex SRL Huedin Morar Cristina a X-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
10 SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Francisc a X-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie

NOTĂ: Elevii cu specializarea „tehnician în gastronomie’’„tehnician în activităţi de comerţ,, au efectuat stagiile de pregătire practică în laboratorul şcolii.

 

 

 

 

 

Agenţii economici la care s-au desfăşurat stagiile de pregătire practică

în anul şcolar 2016-2017

 

Nr.crt. Denumire agent economic Adresa Persoana de contact Clasa Nr.

elevi

Specializarea
  1.  
S.C. R&R Advertising SRL Huedin Agrijan Eugen a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a IX-a 6 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Rolovis Comexim  SRL Huedin Csudom Lorant Francisc a IX-a 2 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Andreutafruct SRL Saula nr. 58 Florea Elisabeta a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
S.C. R&R Advertising SRL Huedin Agrijan Eugen a IX-a 4 Bucătar
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a IX-a 6 Bucatar
  1.  
SC Rolovis Comexim  SRL Huedin Csudom Lorant Francisc a IX-a 2 Bucatar
  1.  
SC Andreutafruct SRL Saula nr. 58 Florea Elisabeta a IX-a 4 Bucătar
  1.  
SC Nocan Service SRL Huedin Mocan Cornel a IX-a 8 Mecanic auto
  1.  
SC Miltech Serv Negreni Milan Cristian a IX-a 8 Mecanic auto
  1.  
SC Munca Huedin Huedin Flore Teodora Luminiţţa a IX-a 6 Mecanic auto
  1.  
SC Coraulis SRL Ciucea nr. 311 Cosma Marius a IX-a 4 Mecanic auto
  1.  
PF Kovacs Stefan  Service Huedin Kovacs Stefan a IX-a 2 Mecanic auto
  1.  
SC Transim SA Huedin Huedin Tamas Dorin a X-a 4 Mecanic auto
  1.  
SC Arpado Kevin  SRL Morlaca  nr.410 Bivolaru Vasilica a X-a 3 Mecanic auto
  1.  
PF Kovacs Stefan  Service Huedin Kovacs Stefan a X-a 2 Mecanic auto
  1.  
S.C. Mocan Service SRL Huedin Mocan Cornel a X-a 8 Mecanic auto
  1.  
S.C. Melimo Autocom SRL Huedin Mereu Liviu a X-a 3 Mecanic auto
  1.  
S.C. Munca Huedin Huedin Bara Marcel a X-a 5 Mecanic auto
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a X-a 8 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Eugen a X-a 6 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Lorand a X-a 2 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Regent Impex SRL Huedin Morar Cristina a X-a 3 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a X-a 8 Bucatar
  1.  
SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Eugen a X-a 6 Bucatar
  1.  
SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Lorand a X-a 2 Bucatar
  1.  
SC Regent Impex SRL Huedin Morar Cristina a X-a 3 Bucatar
  1.  
SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Marinela a XI-a 10 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Dinea Angela a XI-a 10 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentatie
  1.  
SC Regent-Impex SRL Huedin Morar Cristina a XI-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Francisc a XI-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Bocubusinrss SRL Morlaca Bocut Andrea a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Danigealsa Tranisu Piscoi Daniela a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Galos Vasile Galaseni nr. 12 Galos Dana a XI-a 14 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Dealul Morii SRL Bucea Seica Eugen a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice

NOTĂ: Elevii cu specializarea „tehnician în gastronomie’’„tehnician în activităţi de comerţ,, au efectuat stagiile de pregătire practică în laboratorul şcolii.

 

 

 

 

 

Agenţii economici la care s-au desfăşurat stagiile de pregătire practică

în anul şcolar 2017-2018

 

Nr.crt. Denumire agent economic Adresa Persoana de contact Clasa Nr.

elevi

Specializarea
  1.  
Sc Salice Comprod SRL Cluj-Napoca

Str, Calea Baciului nr.2-4

Lazaroae Mihail a IX-a 28 Tâmplar  universal
  1.  
S.C. Popasul Romanilor SRL Huedin Toadere Mircea a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
Alex Ink  Chef Lugasul de Jos nr. 287 Hora Alexandru a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Inus Prodimpex SRL Cluj Napoca, Str, Fabricii de Yahar nr. 14 Lung melania a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Mag Import Export SRL Huedin Rasinar Lucia a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
R&R Advertising SRL Huedin Agrijan Eugen a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
S.C. Rolovis Comexim SRL Huedin Csudom Francisc a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
S.C. R&R Advertising SRL Huedin Agrijan Eugen a X-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a X-a 6 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Rolovis Comexim  SRL Huedin Csudom Lorant Francisc a X-a 2 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Andreutafruct SRL Saula nr. 58 Florea Elisabeta a X-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
S.C. R&R Advertising SRL Huedin Agrijan Eugen a X-a 4 Bucătar
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a X-a 6 Bucatar
  1.  
SC Rolovis Comexim  SRL Huedin Csudom Lorant Francisc a X-a 2 Bucatar
  1.  
SC Andreutafruct SRL Saula nr. 58 Florea Elisabeta a X-a 4 Bucătar
  1.  
SC Nocan Service SRL Huedin Mocan Cornel a X-a 8 Mecanic auto
  1.  
SC Miltech Serv Negreni Milan Cristian a X-a 8 Mecanic auto
  1.  
SC Munca Huedin Huedin Flore Teodora Luminiţţa a X-a 6 Mecanic auto
  1.  
SC Coraulis SRL Ciucea nr. 311 Cosma Marius a X-a 4 Mecanic auto
  1.  
PF Kovacs Stefan  Service Huedin Kovacs Stefan a X-a 2 Mecanic auto
  1.  
SC Transim SA Huedin Huedin Tamas Dorin a XI-a 4 Mecanic auto
  1.  
SC Arpado Kevin  SRL Morlaca  nr.410 Bivolaru Vasilica a XI-a 3 Mecanic auto
  1.  
PF Kovacs Stefan  Service Huedin Kovacs Stefan a XI-a 2 Mecanic auto
  1.  
S.C. Mocan Service SRL Huedin Mocan Cornel a XI-a 8 Mecanic auto
  1.  
S.C. Melimo Autocom SRL Huedin Mereu Liviu a XI-a 3 Mecanic auto
  1.  
S.C. Munca Huedin Huedin Bara Marcel a XI-a 5 Mecanic auto
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a XI-a 8 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Eugen a XI-a 6 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Lorand a XI-a 2 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Regent Impex SRL Huedin Morar Cristina a XI-a 3 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a XI-a 8 Bucatar
  1.  
SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Eugen a XI-a 6 Bucatar
  1.  
SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Lorand a XI-a 2 Bucatar
  1.  
SC Regent Impex SRL Huedin Morar Cristina a XI-a 3 Bucatar
  1.  
SC Cetina Crisul ComertSRL Bucea  nr. 67 Morar Elena a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Probiaj SRL  Huedin Buzas Stefan a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Caomi SRL Huedin Popa Maricica a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
Magayin Mixt Bedeciu Saitis Cristina a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Ela Constructrt SRL Negreni Man Manuela a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Maridona SRL Huedin Nicola Anamaria a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Geonis Sped SRL Negreni Nistor Georgeana a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Dealul Morii SRL Bucea Seica Eugen a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
I.I. Florea Elisabeta Mihaela Huedin Florea Elisabeta a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Srot Auto Impex SRL Morlaca nr.312 Man Eugenia a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Palimex SRL Negreni Pascalau Aurel a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Stelmar Pop SRL Bucea Popute Marcela a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
PF Nimat Victoria Mesteacanu/Salaj Nimat Victoria a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Rolleon.SRL Cuzaplac 155 A Ildiko Kovacs Toth a XI-a 2 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Suiram Styce SRL Negreni 318 Piscoi Marius a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
Coperativa de Consum Calatele Calatele Nicoara Ana a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Ecocrist SRL Huedin Viilor nr. 2 Deac Mihaela Cristina a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Danigealsa Tranisu Piscoi Daniela a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Bocubusinrss SRL Morlaca Bocut Andrea a XII-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Danigealsa Tranisu Piscoi Daniela a XII-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Galos Vasile Galaseni nr. 12 Galos Dana a XII-a 14 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Dealul Morii SRL Bucea Seica Eugen a XII-a 1 Tehnician în actiovităţi economice

 

Agenţii economici la care elevii noștri își desfăşoară stagiile de pregătire practică

în anul şcolar 2018-2019

 

 

Nr.crt. Denumire agent economic Adresa Persoana de contact Clasa Nr.

elevi

Specializarea
  1.  
Sc Salice Comprod SRL Str, Calea Baciului nr.2-4, Huedin str Fildului Iancu Ioan a IX-a 10

dual

Tâmplar  universal
  1.  
Sc Tappielimpex SRL Huedin Str. Târgului nr 50 Vălean Alexandru a IXa 10

 dual

Confecționer încălțăminte din piele și înlocuitori
  1.  
S.C. Popasul Romanilor SRL Huedin Toadere Mircea a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
Alex Ink  Chef Lugasul de Jos nr. 287 Hora Alexandru a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Inus Prodimpex SRL Cluj Napoca, Str, Fabricii de Yahar nr. 14 Lung melania a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Mag Import Export SRL Huedin Rasinar Lucia a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
S.C. Rolovis Comexim SRL Huedin Csudom Francisc a IX-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a X-a 6 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Rolovis Comexim  SRL Huedin Csudom Lorant Francisc a X-a 2 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Andreutafruct SRL Saula nr. 58 Florea Elisabeta a X-a 4 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a X-a 6 Bucatar
  1.  
SC Rolovis Comexim  SRL Huedin Csudom Lorant Francisc a X-a 2 Bucatar
  1.  
SC Andreutafruct SRL Saula nr. 58 Florea Elisabeta a X-a 4 Bucătar
  1.  
SC Mocan Service SRL Huedin Mocan Cornel a X-a 8 Mecanic auto
  1.  
SC Miltech Serv Negreni Milan Cristian a X-a 8 Mecanic auto
  1.  
SC Munca Huedin Huedin Flore Teodora Luminiţţa a X-a 6 Mecanic auto
  1.  
SC Coraulis SRL Ciucea nr. 311 Cosma Marius a X-a 4 Mecanic auto
  1.  
PF Kovacs Stefan  Service Huedin Kovacs Stefan a X-a 2 Mecanic auto
  1.  
SC Transim SA Huedin Huedin Tamas Dorin a XI-a 4 Mecanic auto
  1.  
SC Arpado Kevin  SRL Morlaca  nr.410 Bivolaru Vasilica a XI-a 3 Mecanic auto
  1.  
PF Kovacs Stefan  Service Huedin Kovacs Stefan a XI-a 2 Mecanic auto
  1.  
S.C. Mocan Service SRL Huedin Mocan Cornel a XI-a 8 Mecanic auto
  1.  
S.C. Melimo Autocom SRL Huedin Mereu Liviu a XI-a 3 Mecanic auto
  1.  
S.C. Munca Huedin Huedin Bara Marcel a XI-a 5 Mecanic auto
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a XI-a 8 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Restaurant Splaiul SRL Huedin Agrijan Eugen a XI-a 6 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Lorand a XI-a 2 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Regent Impex SRL Huedin Vădan Mihai a XI-a 3 Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
  1.  
SC Montana Tour SRL Huedin Han Rodica a XI-a 8 Bucatar
  1.  
SC Rolovis Com SRL Huedin Csudom Lorand a XI-a 2 Bucatar
  1.  
SC Regent Impex SRL Huedin Vădan Mihai a XI-a 3 Bucatar
  1.  
SC Cetina Crisul ComertSRL Bucea  nr. 67 Morar Elena a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Probiaj SRL  Huedin Buzas Stefan a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Caomi SRL Huedin Popa Maricica a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
Magazin Mixt Bedeciu Saitis Cristina a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Ela Constructrt SRL Negreni Man Manuela a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Maridona SRL Huedin Nicola Anamaria a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Geonis Sped SRL Negreni Nistor Georgeana a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Dealul Morii SRL Bucea Seica Eugen a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
I.I. Florea Elisabeta Mihaela Huedin Florea Elisabeta a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Srot Auto Impex SRL Morlaca nr.312 Man Eugenia a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Palimex SRL Negreni Pascalau Aurel a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Stelmar Pop SRL Bucea Popute Marcela a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
PF Nimat Victoria Mesteacanu/Salaj Nimat Victoria a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Rolleon.SRL Cuzaplac 155 A Ildiko Kovacs Toth a XI-a 2 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Suiram Styce SRL Negreni 318 Piscoi Marius a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
Coperativa de Consum Calatele Calatele Nicoara Ana a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Ecocrist SRL Huedin Viilor nr. 2 Deac Mihaela Cristina a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Danigealsa Tranisu Piscoi Daniela a XI-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Bocubusinrss SRL Morlaca Bocut Andrea a XII-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Danigealsa Tranisu Piscoi Daniela a XII-a 1 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Galos Vasile Galaseni nr. 12 Galos Dana a XII-a 14 Tehnician în actiovităţi economice
  1.  
SC Dealul Morii SRL Bucea Seica Eugen a XII-a 1 Tehnician în actiovităţi economice

 

 

NOTĂ: Elevii cu specializarea „tehnician în gastronomie’’„tehnician în activităţi de comerţ,, au efectuat stagiile de pregătire practică în laboratorul şcolii.

 

O permanentă colaborare o are şcoala cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor în ceea ce priveşte:

  • acordarea unor recompense elevilor cu merite deosebite;
  • programe educaţionale pentru elevii fără posibilităţi financiare;
  • cadru favorabil desfăşurării sistemului de predare-învăţare;
  • dezvoltare şi administrare.

Pentru elevii din învăţământul profesional şi tehnic care îşi desfăşoară activitatea practică la agenţii economici, a existat o preocupare constantă pentru a le asigura condiţii bune de lucru în vederea dobândirii competenţelor cerute de standardele de pregătire profesională, determinând astfel o tranziţie uşoară de la şcoală la viitorul loc de muncă.

Avantajaţi de specificul regiunii, de resursele interne, logistică şi de existenţa cadrelor cu experienţă în diferite domenii, ne propunem ca în viitor să extindem oferta educaţională şi în ceeace priveşte:

  • reconversia profesională,
  • formarea continuă a adulţilor,
  • consultanţa de specialitate,
  • specializări/calificări în concordanţă cu dezvoltare regională, naţională şi comunitară.

 

Vom derula în continuare proiecte menite să sporească motivaţia elevului pentru învăţătură şi să permită colaborarea şcolii noastre cu şcoli similare din ţară şi Comunitatea Europeana.

Acţiunile pe care le preconizăm în acest sens sunt :

  • participarea şcolii la un program Erasmus + pe invatamânt profesional;
  • monitorizarea contractului financiar şi identificarea unor resurse care să acopere partea ce revine şcolii noastre din diverse programe;
  • valorificarea experienţelor pozitive dobândite din aceste programe;
  • derularea unor programe de mobilitate pentru elevi şi profesori, de tip Erasmus+ cu şcoli similare din U.E. si agenti economici
  • Implicarea părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii;

 

 

                                           ANALIZA   SWOT

 

LICEUL TEHNOLOGIC „VLĂDEASA” HUEDIN  ÎN ANUL ŞCOLAR 2019-2020

 

Analiza de nevoi, alături de stabilirea politicilor şi strategiilor adecvate, este o condiţie necesară (chiar dacă nu şi suficientă) şi constituie primul pas, adesea cel hotărâtor în orice activitate managerială. Nevoile care sunt satisfăcute într-o şcoală sunt numeroase, diverse şi se referă la realizarea finalităţilor şi a sarcinilor, cât şi la dimensiunea umană a instituţiei şcolare. Aceste nevoi pot fi: materiale, financiare, de timp, de informaţie, de comunicare şi de stabilire a relaţiilor sociale, de apartenenţă şi participare, de educaţie şi dezvoltare.

Prin realizarea diagnozei obţinem un diagnostic realist privind ţelurile şi valorile şcolii.

Punctele tari şi Punctele slabe se referă la „mediul intern al organizaţiei”: resurse materiale şi umane, motivaţie, expertiză etc….

Oportunităţile şi ameninţări se referă la „mediul extern al organizaţiei”: relaţii cu administraţia locală, situaţia economică şi a pieţei forţei de muncă etc.

Logica analizei de tip S.W.O.T. este următoarea: bazându-ne pe „punctele tari” şi cultivând „oportunităţile”, dezvoltăm „punctele slabe”, eliminând/diminuând impactul „ameninţărilor”. La intersecţia punctelor tari cu oportunităţile localizăm resursele strategice pe care ne vom baza în realizarea planului de dezvoltare instituţională, în timp ce, intersectând punctele slabe cu ameninţările vom dezvolta ţintele din Planul de Dezvoltare al Şcolii (P.D.I.) respectiv din Planul de Acţiune al Şcolii (P.A.Ş.) în cazul liceelor tehnologice.

Investigaţiile din etapa de diagnoză se încheie cu stabilirea priorităţilor, condiţie esenţială pentru trecerea la etapa de planificare.

De fapt este vorba de o viziune asupra viitorului în care se ţine seama de caracteristicile şcolii şi de o prognoză care se vrea suficient de probabilă privind ameninţările si oportunităţile specifice mediului social, economic şi politic.

În cadrul oportunităţilor avem în vedere câteva aspecte care vor asigura creşterea interesului general pentru serviciile pe care şcoala noastră le va oferi în continuare.

La capitolul ameninţări cu care şcoala s-ar putea confrunta, identificăm tendinţe şi evenimente care pot avea ca şi consecinţă, scăderea interesului elevilor şi comunităţii pentru serviciile şcolii noastre.

Am început realizarea analizei S.W.O.T. la nivelul comisiilor metodice, iar ulterior, pe baza acestora, la nivelul instituţiei rezultând următoarea situaţie:

 

Analizele S.W.O.T şi Analiza P.E.S.T.

           

ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică a învăţătorilor şi institutorilor de la

clasa pregătitoare, clasele I-IV-a şi de la structura de la Cetatea Veche (clasele 0-IV) – secţia română

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI INTERNI

 

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

– Amenajarea în mod plăcut a sălilor de clasă

– Frecventarea în mod regulat a şcolii de către copiii rromi

– Implicarea financiară a părinţilor în asigurarea materialelor auxiliare pentru clasă şi chiar în amenajarea unor clase

– Diversitatea şi caracterul educativ al activităţilor organizate

– Existenţa C.D.I.-ului, Sălii Festive şi a laboratoarelor de informatică

Centrul de Documentare şi Informare este la dispoziţia elevilor şi a dascălilor

– Învăţătorii de sprijin, profesorul logoped, consilierul şcolar şi mediatorul şcolar sunt la dispoziţia elevilor dupa un program flexibil adaptat nevoilor elevilor

– Dotarea membrilor  comisiei metodice cu cateva laptop-uri si mai multe videoproiectoare

– Asigurarea unui copiator la sala învăţătorilor de sprijin

– Înfiinţarea unui Cerc de lectură interdisciplinar la nivelul Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

PUNCTE SLABE

– Nu toate cadrele didactice din comisie participă la activităţile metodice

– Insuficienţa materialelor didactice

– Lipsa aparaturii de multiplicare (xerox) în fiecare clasă dar existente la nivelul şcolii

– Lipsa unui calculator și a unui videoproiector în fiecare sală de clasă

– Utilizarea într-o mică măsură în procesul instructiv-educativ a competenţelor dobândite prin diverse cursuri de formare şi a auxiliarelor de tip digital

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI

EXTERNI

 

 

 

 

OPORTUNITĂŢI

– Cursuri de formare profesională gratuită

– O nouă viziune cu privire la învăţământul preuniversitar şi în special asupra celui preşcolar

– Integrarea europeană şi procesul de reformare a învăţământului

– O nouă viziune cu privire la învăţământul preuniversitar prin procesul de reformare a învăţământului în condiţiile aplicării Legii Nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale

– Dotarea şcolii cu un microbus Ford Transit în vederea transportului elevilor de etnie rromă.

Sprijinul Fundației VEREINIGTE AKTION FUR RUMANIEN din Germania , a Consiliului Local si a Primariei Huedin pentru prevenirea abandonului școlar în rândul elevilor de etnie rromă de la Cetatea Veche.

AMENINŢĂRI

– Scăderea demografică a populaţiei oraşului Huedin

– Lipsa locurilor de muncă la nivelul Huedinului fapt ce are repercursiuni asupra familiei şi în special a copiilor din familiile cu probleme

– Plecarea unor părinţi la muncă în străinătate

 

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
– Împrospătarea stocului de manuale pentru clasele I-IV

–  Asigurarea pentru fiecare clasă a mijloacelor de învăţământ moderne şi utile cum ar fi calculatorul (P.C.), xerox, hărţi didactice, truse matematice, truse magnetice precum şi aparatura necesară unor experimente, video-proiector, ecran de proiecţie etc.

 

 

                                                                    

                                                                Responsabil de comisie metodica  Înv. Potra Livia

    

                            ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică a învăţătorilor şi institutorilor de la

Clasa pregătitoare şi clasele I-IV – secţia maghiară

 

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI INTERNI

 

 

 

PUNCTE TARI

– Monitorizarea eficientă a activităţilor desfăşurate

– Interesul cadrelor didactice în do-meniul autoperfecţionării

– Implicarea părinţilor în viaţa şcolii

– Diversitatea şi caracterul educativ al activităţilor organizate

– Existenţa C.D.I.-ului şi a Sălii Festive

– Asigurarea unui calculator, a unei imprimante, a internetului şi a unui copiator la sala învăţătorilor care predau la limba maghiară (mini-sala profesorală)

– Diversitatea şi caracterul educativ al activităţilor organizate

PUNCTE SLABE

 

– Utilizarea într-o mică măsură în procesul instructiv-educativ a competenţelor dobândite prin diverse cursuri de formare şi a auxiliarelor de tip digital

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI

EXTERNI

 

 

 

 

 

OPORTUNITĂŢI

– Atragerea fondurilor extrabugetare

– Cursuri de formare profesională gratuită

– Colaborarea cu asociaţii şi fundaţii în vederea dotării şcolii cu mobilier şi aparatură

– Procesul de reformare a învăţământului prin aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea educaţiei naţionale

– O nouă viziune cu privire la învăţământul preuniversitar

AMENINŢĂRI

– Scăderea populaţiei de etnie maghiară de vârstă şcolară

– Lipsa locurilor de muncă la nivelul Huedinului fapt ce are repercursiuni asupra familiei şi în special a copiilor din familiile cu probleme

– Plecarea unor părinţi la muncă în străinătate

 

 

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
– Reabilitarea clădirii în care funcţionează clasele cu predare în limba maghiară ( clădirea de la stradă ) şi / sau mutarea acestora în clădirea centrală pentru a putea funcţiona toate clasele de acelaşi nivel (I-IV) în aceeaşi clădire- în curs de realizare

–  Utilizarea într-o mai mare măsură în procesul instructiv-educativ a competenţelor dobândite prin diverse cursuri de formare şi a auxiliarelor de tip digital

 

                                                                         

        Responsabil de comiste metodica :  Înv.  Boldizsar Tünde Jütka

 

                           ANALIZA S.W.O.T.

          Comisia Metodică Matematică şi Ştiinţe

 

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI INTERNI

 

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

– Buna proiectare a activităţilor

– Utilizarea calculatorului (P.C.-ului) şi a programelor pe calculator în predarea lecţiei

– Realizarea unor parteneriate cu alte instituţii

– Pregătirea suplimentară a elevilor cu performanţă – grupele de excelenţă

– Aplicarea planului de recuperare conform proiectării educaţionale

– Dotarea cu material didactic la disciplinele fizică, biologie, informatică şi chimie

– Oferirea de Cerificate de Competenţe Profesionale în domeniul economic, alimentaţie publică şi mecanică

 

PUNCTE SLABE

– Creşterea numărului de elevi care provin din familii cu probleme socio-profesionale sau care sunt plecaţi în străinătate

– Creşterea lipsei de motivaţie pentru pregătire şi pregătire suplimentară a elevilor

scoala

– Lipsa unui internat şi a unei cantine a şcolii

– Lipsa unui cabinet sau a unui laborador de matematică

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI

EXTERNI

 

 

 

 

 

 

 

 

OPORTUNITĂŢI

– Cursuri de formare profesională gratuită

– Posibilitatea încheierii unor parteneriate de profil pe linia formării profesionale

– O nouă viziune cu privire la învăţământul preuniversitar şi în special asupra celui tehnic

– Procesul de reformare a învăţământului prin aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea educaţiei naţionale

AMENINŢĂRI

– Lipsa motivaţiei pentru învăţare în contextul socio-economic actual

– Influenţa negativă a mass-media asupra educabililor

– Provenienţa unor elevi din învăţământul simultan de la şcolile din jurul Huedinului fapt evidenţiat şi din rezultatele tot mai scăzute ale elevilor de la clasele de liceu

– Existenţa unor clase de liceu formate din elevi ce întâmpină dificultăţi majore în procesul de învăţare, avand baze foarte subtiri

– Implicarea scăzută a agenţilor economici în dezvoltarea şcolii ca urmare a crizei economice

                                                           

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
– O mai strânsă colaborare cu autorităţile locale şi cu agenţii economici în vederea unei mai bune dotări materiale

– Monitorizarea într-o măsură mai mare a utilizării de către cadrele didactice a competenţelor obţinute la cursurile de formare profesională precum şi de perfecţionare metodică şi didactică

– Efectuarea de consultaţii sau pregătirea suplimentară a elevilor din clasele de liceu, a celor de rută directă, rută progresivă şi seral formate din elevi ce întâmpină dificultăţi majore în procesul de învăţare

 

                                                                            

     Responsabil de comisie metodică:  Prof.  Mioriţa Bradu

 

 

 

 

 

                            ANALIZA S.W.O.T.

         Comisia Metodică Limbă şi Comunicare

 

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI INTERNI

 

 

 

PUNCTE TARI

– Participarea activă a cadrelor didactice de limba şi literatura romănă  precum şi a celor de limba şi literatura maghiară în cadrul comisiei metodice

– Diversitatea şi caracterul educativ al activităţilor organizate

– Existenţa C.D.I.-ului, Sălii Festive şi a altor laboratoare funcţionale utilizate frecvent de către dascălii din această comisie metodică

– Înfiinţarea unui Cabinet de limba şi literature română

– Înfiinţarea unui Cerc de lectură cu

 caracter interdisciplinar

PUNCTE SLABE

– Lipsa unui cabinet fonic

– Funcţionarea în două locaţii aflate la distanţă de 2 km

– Existenţa unor probleme financiare cu privire la achiziţionarea de carte şcolară

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI

EXTERNI

 

 

 

 

 

 

 

OPORTUNITĂŢI

– Posibilitatea încheierii unor parteneriate cu şcoli de profil

– O nouă viziune cu privire la învăţământul preuniversitar şi în special  la cel tehnic

– Procesul de reformare a învăţământului prin aplicarea Legii 1/2011 – Legea educaţiei naţionale

– Proiecte europene/comunitare în domeniul educaţiei şi formării profesionale

– Existenţa unor cursuri de formare profesională gratuite

AMENINŢĂRI

– Nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor conduce la slaba implicare a acestora în viaţa şcolară

– Scăderea efectivelor de elevi ca urmare a declinului demografic

– Tot mai mulţi elevi provin din familii cu probleme sociale şi financiare ca urmare a pierderii locului de muncă sau ca urmare a plecării la muncă în străinătate

–  Procentul elevilor cu dificultati de invatare este tot mai mare

                                                                       

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
– Împlicarea activă şi eficientă a fiecărui membru al comisiei metodice

– Folosirea într-o mai mare măsură în procesul de învăţământ a competenţelor dobândite la diversele cursuri de formare profesionale

– Dezvoltarea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale ale elevilor cu accent pe generalizarea metodelor activ-participative

– Efectuarea de consultaţii sau pregătirea suplimentară a elevilor din clasele de liceu de zi şi seral formate din elevi ce întâmpină dificultăţi majore în procesul de învăţare fapt reliefat şi de rezultatul privind promovabilitatea la Examenul de Bacalaureat

                                                                          

                                                                                             Responsabil de comisie metodică

                                        Prof. Stănica Daniela

 

                                                                         

ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică Om şi Societate

 

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI INTERNI

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

– Existenţa profesorilor titulari la nivel de comisie metodică

– Existenţa Centrului de Documentare şi Informare, a Sălii Festive şi a altor laboratoare dotate cu echipament necesar susţinerii unor lecţii atractive

– Implicarea în diverse parteneriate şi proiecte educaţionale

– Buna colaborare între membrii comisiei metodice şi susţinerea reciprocă la activităţile desfăşurate

– Existenţa cabinetului de consiliere şcolară şi a celui de logopedie

– Existenţa unei Capele la Şcoala Nouă şi buna colaborare cu Protopopiatul Ortodox român Huedin

PUNCTE SLABE

– Utilizarea în măsură insuficientă a softurilor educaţionale existente

– Lipsa unui profesor documentarist la nivel de instituţie astfel că programul doamnei bibliotecare, care răspunde şi de C.D.I., se desfăşoară alternativ în cele două mari locaţii

– Lipsa unor materiale didactice necesare în procesul instructiv-educativ

 

 

 

 

 

 

FACTORI

EXTERNI

 

 

 

OPORTUNITĂŢI

–  Atragerea de fonduri extrabugetare

– Cursuri de formare profesională gratuită

– Posibilitatea încheierii unor parteneriate externe cu alte şcoli

– Integrarea europeană şi procesul de reformare a învăţământului ca urmare a aplicării legii nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale

AMENINŢĂRI

– Scăderea efectivelor de elevi ca urmare a declinului demografic 

– Scăderea interesului unor elevi faţă de disciplinele teoretice

– În condiţiile crizei economice se reduc posibilităţile privind dotarea cu materiale didactice sau de amenajare a unor cabinete şcolare

– Provenienţa tot mai multor elevi din familii cu probleme sociale şi financiare ca urmare a pierderii locului de muncă

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
– Monitorizarea participării cadrelor didactice la cursurile de autoperfecţionare şi la cele de formare profesională în vederea utilizării competenţelor nou dobândite în procesul instructiv-educativ şi utilizarea într-o măsură mai mare a softurilor educaţionale deja existente

– Amenajarea unor cabinete şcolare la istorie şi geografie

– Înfiinţarea unor cercuri tematice pe disciplinele care sunt cuprinse în comisia metodică „Om şi Societate”

                                                                             

                                                                                               Responsabil de comisie metodică

                           Prof.  Dana Muresan

 

                            ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică Arte şi Sport

 

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI INTERNI

 

 

 

 

PUNCTE TARI

– Existenţa profesorilor titulari şi a celor calificaţi la nivel de comisie metodică

– Dorinţa de autoperfecţionare a membrilor comisiei metodice

–  Buna colaborare între membrii comisiei metodice şi susţinerea reciprocă la activităţile desfăşurate

– Existenţa unei săli de sport moderne la locaţia din Piaţa Republicii nr. 38-42

– Administrarea de către şcoală a două terenuri sintetice din care unul este dotat cu instalaţie de nocturnă

– Obţinerea de resurse extrabugetare prin administrarea terenului sintetic dotat cu instalaţie de nocturnă

PUNCTE SLABE

– Lipsa unui atelier de pictură pentru elevii cu înclinaţii specifice ce activează în cadrul cercului de excelenţă şi nu numai

– Lipsa instrumentelor muzicale necesare precum şi a unei săli de audiţii muzicale la locaţia din Piaţa Republicii nr. 38-42

– Terenul sintetic de la locaţia de pe strada Horea este amenajat doar pentru fotbal şi nu este liniat sau marcat şi pentru alte jocuri cum ar fi volei, handbal sau baschet

– Lipsa dotării cu unele materiale didactice necesare în procesul instructiv-educativ

 

 

FACTORI

EXTERNI

 

OPORTUNITĂŢI

– Atragerea unor fonduri extrabugetare

– Procesul de reformare a învăţământului prin aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea educaţiei naţionale

AMENINŢĂRI

– Criza economică a condus la scăderea resurselor extrabugetare obţinute din administraţia terenului sintetic dotat cu instalaţie de nocturnă

                                                               

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
– Monitorizarea participării cadrelor didactice la cursurile de formare în vederea utilizării în procesul instructiv-educativ a  competenţelor dobândite

– Încheierea unor parteneriate cu alte şcoli din care cel puţin una să fie cu profil sportiv

– Amenajarea spălătorului de la sala de gimnastică în vederea transformării acestuia într-o baie cu duşuri

– Dotarea şcolii cu materiale didactice necesare membrilor comisiei metodice în activitatea didactică

       

         Responsabil de comisie metodică

                                                Prof.  Șușman Sebastian

 

 

 

ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică Tehnologii

 

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
 

 

 

 

 

 

FACTORI INTERNI

 

 

PUNCTE TARI

– Buna proiectare a activităţilor la nivel de comisie metodică şi adaptarea acestora la particularităţile elevilor

– Realizarea de parteneriate cu alte instituţii şi cu agenţii economici

– Preocuparea pentru perfecţionarea continuă a cadrelor didactice şi utilizarea în procesul de predare-învăţare a noilor competenţe proaspăt dobândite

– Existenţa unui atelier şi a unui laborator mecanic

– Existenţa unui laborator de gastronomie şi tehnica servirii

PUNCTE SLABE

– Existenţa unui mare număr de  elevi navetişti

– Lipsa unui internat şi a unei cantine a şcolii

– Mare parte din elevii de la clasele de liceu provin din şcoli din mediul rural unde se mai utilizează învăţământul de tip simultan, iar elevii vin cu lacune considerabile

– Lipsa unor dotări corespunzătoare unei şcoli cu caracter profesional astfel că dotarea este asigurată doar parţial

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI

– Posibilitatea încheierii unor parteneriate de profil pe linia formării profesionale atât a dascălilor cât şi a elevilor

-Diversificarea paletei de calificari pentru invatamantul profesional si profesional dual (tamplar si confectioner incaltaminte din piele si inlocuitori) –s-a realizat clasa de Inv. Postliceal –Asistent de gestiune

AMENINŢĂRI

– Contractele de colaborare cu agenţii economici nu asigură şi obligativitatea angajării absolvenţilor – o carență legislativă

– Limitarea posibilităţilor de angajare a absolvenţilor după terminarea studiilor ca armare a crizei economice

– Tendinta de migrare a elevilor spre Liceul Teoretic ,, O.Goga,,

– elevii și părinții nu doresc învățământ profesional

                                   

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
– Aplicarea unui program de consiliere şcolară şi de  orientare profesională

– Elaborarea unei strategii privind reducerea absenteismului

– Identificarea profesiilor cerute pe piaţa forţei de muncă în vederea lărgirii ofertei educaţionale a şcolii

– Elaborarea  si aplicarea unei strategii de marketing cu accent pe calificările profesionale ce se pot obţine la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

                                                                 

                                                                                                    Responsabil de comisie metodică

                                                                                                   Prof. Daniela-Alexandrina Costea

 

 

 

ANALIZA S.W.O.T

Comisia Metodică a Diriginţilor

– clasele V-VIII –

– clasele IX-XII/XIII/XIV –

 

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI INTERNI

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

– Management de calitate la nivelul unor clase

– Existenţa unor parteneriate interne dar şi cu diverse instituţii la nivel de localitate şi nu numai

– Parteneriatele cu agenţii economici în vederea realizării practicii profesionale

– Existenţa unei baze materiale corespunzătoare fapt ce are efecte vizibile asupra rezultatelor şcolare

– Existenţa unui plan de combatere a violenţei şi a unor proceduri eficiente

– Existenţa unui plan de reducere a absenteismului şi a unor proceduri corespunzătoare

– Implicarea părinţilor în amenajarea unor săli de clasă

– Implicare Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în premierea elevilor cu rezultate deosebite

– Desfăşurarea la nivelul şcolii a unor manifestări şcolare şi artistice deosebite cum ar fi:

   – Spectacole artistice

   – Spectacole caritabile

   – Expoziţii de cărţi

– Existenţa la nivelul şcolii a unor cadre didactice specializate pentru prevenirea şi combaterea unor aspecte de dezvoltare sau comportamentale cum ar fi:

    – învăţătorii de sprijin

    – profesorul logoped

    – profesorul psiholog

 

PUNCTE SLABE

– La unele clase nu se aplică un management eficient

– Unele parteneriate nu sunt pe deplin valorificate iar altere au doar caracter formal

– Unii agenţi economici nu-şi asumă pe deplin angajamentele evitând în mod voit anumite obligaţii

– Implicarea insuficientă a părinţilor în viaţa şcolii fapt evidenţiat în special la clasele de liceu

– Existenţa mai multor locaţii îngreunează activitatea comisiei diriginţilor la care se adaugă faptul că există şi situaţii în care dirigintele are mai multe ore în locaţia în care nu se află clasa la care este diriginte astfel că apar o serie de probleme suplimentare

– Scăderea numărului de clase ca urmare a declinului demographic înregistrat la nivelul populaţiei de vârstă şcolară

– Criza economică are profunde efecte asupra mediului familial fapt ce afectează şi educabilul

– Creşterea atitudinii agresive a elevilor ca urmare a plecarii multor  parinti la muncă în străinatate ca urmare a efectelor crizei economice

Promovarea nonvalorilor în mass-media.

 

– Orele de consiliere nu sunt tratate întotdeauna pe măsura importanţei lor

– Neutilizarea pe deplin a bazei materiale şi umane a şcolii

– Profesorul psiholog este nevoit de cele mai multe ori să intervină post-factum astfel că activitatea de prevenire a unor comportamente trece în plan secund

 

 

 

 

 

 

FACTORI

EXTERNI

 

 

 

OPORTUNITĂŢI

– O nouă viziune cu privire la învăţământul preuniversitar şi în special la cel tehnic

– Cuprinderea în cadrul  parteneriatelor şi a altor tipuri de activităţi decât cele clasice

– Existenţa unei oferte cuprinzătoare de cursuri de perfecţionare şi de formare profesională

– Aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea educaţiei naţionale – care oferă noi posibilităţi de afirmare a elevilor şi dascălilor

AMENINŢĂRI

– Modificări repetate şi chiar instabilitate la nivelul sistemului legislativ educaţional

– În condiţiile crizei economice a avut loc o redimensionare a fondurilor alocate şcolii fapt ce generează o serie de aspecte negative în asigurarea unor condiţii materiale foarte bune.

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
– Organizarea mai multor activităţi extracurricilare în vederea îmbunătăţirii comunicării şi adaptării la noile situaţii

– Creşterea numărului parteneriatelor interne şi în special a celor dintre clasele terminale (ex. clasa a VIII-a) şi a celor de început de ciclu şcolar (ex. clasa a IV-a)

– Dezvoltarea unui mai bun management al clasei- la nivelul mai multor clase

– Reconsiderarea ofertei educaţionale la nivelul C.D.L.-ului şi C.D.Ş.-ului dar şi pentru noi calificări profesionale

 

                                                                      

      Responabili de comisie metodică:

Prof.  Sechel Maria(clasele V-VIII)

Prof.  Ghitea Eufemia(clasele IX-XII/XIII)

 

 

 

 

 

Analiza S.W.O.T.

 privind principalele domenii transdiscipinare de la nivelul

Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

 

  1. DOMENIUL MANAGEMENT

 

S.W.O.T.

FACTORI POZITIVI

FACTORI NEGATIVI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI  INTERNI

 

 

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

§  Eforturi în direcţia practicării unui management al calităţii

§  Existenţa unor structuri care gestionează corect domeniile şcolii

§  Existenţa unui Regulament Intern si al ROF  coerent şi cuprinzător

§  Atribuţiile membrilor Consiliului de Administraţie sunt clar delimitate şi definite

§  Organigrama şcolii este corect întocmită permiţând o bună relaţionare între factorii de decizie şi cei de execuţie din şcoală

§  Existenţa unor legături strânse cu autorităţile locale şi adaptarea ofertei educaţionale pieţei locale a forţei de muncă

§  Se încurajează implicarea structurilor submanageriale în viaţa şcolii

PUNCTE SLABE

§  Strategia managerială este coerentă însă este insuficient înţeleasă la nivel de instituţie de către un număr însemnat de actori

§  Organigrama există însă nu toate structurile submanageriale îşi desfăşoară activitatea conform acesteia

§  Existenţa mai multor locaţii, structuri şi  a unui mare număr de elevi la care se adaugă complexitatea şcolii fapt ce determină eforturi susţinute din partea echipei manageriale

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI EXTERNI

 

 

OPORTUNITĂŢI

§  Integrarea europeană şi procesul de reformare a învăţământului corespunzător acestei integrări

§  Descentralizarea administrativă şi  descentralizare managerială

§  O nouă viziune privind managementul în sistemul de învăţământ şi în special în învăţământul profesional

§  Posibilitatea participării la cursuri de formare pe linie de management educational

§  Aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea educaţiei naţionale

AMENINŢĂRI

§  Autonomia parţială a şcolii

§  Implicarea insuficientă a părinţilor şi a agenţilor economici în viaţa şcolii

§  Percepţia în general negativă a liceelor tehnologice

§  Instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere

 

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

În urma analizei, se constată că există aspecte care necesită dezvoltare continuă, dintre acestea prioritare sunt:

 

  1. Pliarea planurilor manageriale ale Comisiilor metodice pe priorităţile, obiectivele şi ţintele prevăzute de managerul instituţiei în Planul de Acţiune al Şcolii.
  2. Structurile submanageriale să devină eficiente prin asumarea atribuţiilor ce revin diferitelor roluri din cadrul instituţiei.

 

  1. DOMENIUL CURRICULUM SI VIAŢĂ ŞCOLARĂ

S.W.O.T.

FACTORI POZITIVI

FACTORI NEGATIVI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI  INTERNI

 

 

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

§  Ofertă de şcolarizare atractivă prin specializările propuse

§  Participarea la seminarii în Phare TVET şi diseminarea acestora

§  Adaptarea mai bună a curricumul-ului la nevoile pieţei printr-o reţea de parteneriate

§  Existenţa  în şcoală a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun şi C.D.Ş. sau C.D.L. adaptate la nevoile şi interesele comunităţii locale şi a partenerilor sociali

§  Participarea  la Târgul ofertelor educaţionale, seminarii, concursuri şi comunicări ştiinţifice

§  Contracte încheiate cu agenţii economici dau posibilitatea desfăşurării instruirii practice la aceştia, cu posibilitate de angajare la finalizarea studiilor

§  Absolvenţii învăţământului profesional şi respectiv – filieră tehnologică posedă abilităţi generale crescute de operare P.C., I.T. , limbi străine

§  Elaborarea P.A.Ş. într-un cadru de parteneriat (cu reprezentanţi ai A.J.O.F.M., I.S.J., Primărie / Consiliul Local, agenţi economici).

 

PUNCTE SLABE

§  Accesare insuficientă a informaţiei prin tehnologie informatică

§  Număr redus de cadre didactice implicate în elaborare de programe, manuale, publicare de articole sau lucrări de specialitate etc.

§  Metodele de predare activ- participative ocupă o pondere mică

§  Opţiunile elevilor pentru C.D.Ş. sau C.D.L. se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei (administrativ) sau a influenţei dascălilor interesaţi (acestea se stabilesc în mare măsură şi în funcţie de asigurarea numărului de ore necesare încadrării cadrelor didactice)

§  Utilizarea sub capacitate a laboratoarelor şi cabinetelor

§  Nu se exploatează suficient baza tehnica informatică, CDI

§  Programe educative insuficiente sau cu impact redus asupra unor clase de elevi

§  Absenteism crescut la clasele de liceu

§  Rata de promovabilitate redusă la examenul de Bacalaureat

§  Comunicarea, cooperarea, sprijinul între  membrii catedrelor

§  Slaba  implicare a unor cadre didactice în activităţile extraşcolare

§  Lipsa unui internat şi a unei cantine

§  Comportamentul şi disciplina elevilor ce provin din familii aflate in dificultate

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI EXTERNI

 

 

OPORTUNITĂŢI

§  Proiecte europene/comunitare în domeniul educaţiei şi formării profesionale- Erasmus +,  proiectul ROSE pentru pregătirea sulimentară a elevilor în vederea creșterii promovabilității la examenul de Bacalaureat

§  Ofertă sporită a activităţilor cu caracter extracurricular

§  Reconsiderarea învăţământului tehnic local

§  Posibilitatea închirierii unor spaţii din şcoală

§  Credite acordate pentru  crearea de noi locuri de muncă

§  Legislaţie stimulativă pentru  angajarea  tinerilor (insertia profesionala a tinerilor absolventi)

AMENINŢĂRI

§  Inserţia profesională redusă a absolvenţilor datorita ajutorului de somaj acordat de stat si a altor ajutoare sociale (absolventii nu sunt stimulati sa ocupe un loc de munca)

§  Modificări repetate în sistemul educaţional

§  Parteneriatele cu angajatorii se limitează numai la pregătirea teoretică şi practică

§  Reducerea populaţiei şcolare în imediata perspectivă (demografic)

§  În marea majoritate a contractelor de parteneriat încheiate cu agenţii economici la care se desfăşoară intruirea practică nu sunt prevăzute clauze care să oblige partenerul economic şi social să ajute în vreun fel şcoala, dacă se insistă asupra clauzelor, pierdem colaborarea           (dotare de echipamente, material didactic)

§  Angajatorii nu au o strategie de dezvoltare a resurselor umane

§  Se preferă uneori muncitorii necalificaţi salarizati la nivel minim

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

 

În urma analizei, se constată că există aspecte care necesită dezvoltare continuă, dintre acestea prioritare sunt:

 

Modernizarea managementului şcolar  (clasă  şi instituţie)

  1. Dezvoltarea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale ale elevilor cu accent pe generalizarea metodelor activ-participative
  2. Îmbunătăţirea continuă a sistemului de asigurare a calităţii în procesul instructiv-educativ prin accesarea de fonduri –implicarea școlii înproiectul ROSE
  3. Implementarea unor programe pentru reducerea absenteismului cu 5% şi a abandonului şcolar cu 3%

 

 

  1. DOMENIUL RESURSE UMANE

 

S.W.O.T.

FACTORI POZITIVI

FACTORI NEGATIVI

 

 

 

 

 

 

FACTORI  INTERNI

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

§  Încadrare cu personal didactic calificat şi competent

§  Interesul personalului didactic pentru formare continuă

§  Participarea la seminarii, simpozioane, concursuri, comisii de lucru (în Phare TVET…) care contribuie la formarea competenţelor profesionale

§  Există posibilitatea de a remunera activităţile suplimentare realizate de către angajaţi din venituri proprii

PUNCTE SLABE

§  Număr redus de cadre didactice implicate în elaborare de programe, manuale, articole şi lucrări de specialitate etc.

§  Unele cadre didactice pregătite nu sunt interesate să rămână în sistemul educational datorita salarizarii

§  Cunoaşterea  în mică măsură a legislaţiei din domeniul educaţional

§  Nerespectarea termenelor de predare a documentelor şcolare

§  Lipsa experienţei în domeniul programelor europene

 

 

 

 

 

 

FACTORI EXTERNI

 

 

OPORTUNITĂŢI

§  Programele de dezvoltare economico-socială (granturi pe dezvoltare profesională) ale oraşului Huedin

§  Existenţa de programe de pregatire: masterat, mentorat, cursuri post-universitare, magister, formare prin C.C.D. şi alte organisme abilitate

§  Reconsiderarea învăţământului tehnic local în direcţia de care se preocupă I.Ş.J. Cluj şi administraţia locală

§  Posibilitatea participării în mod gratuit la cursuri de formare continuă a personalui angajat cu finanţare din venituri proprii sau prin fonduri cu destinaţie specială

AMENINŢĂRI

§  Modificări successive şi uneori contradictorii în sistemul educaţional

§  Provenienţa elevilor şcolii din mediu social modest şi supus masiv efectelor crizei economice

§  Parteneriatele cu agenţii economici nu oferă posibilitatea de pregătire teoretică şi practică a cadrelor didactice (formare continuă)

§  Reducerea/abandonarea posturilor din învaţământ de către personalul foarte bine pregatit preferându-se plecarea în străinătate sau domeniul privat unde câştigurile sunt mai mari

 

 

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

 

În urma analizei, se constată că există aspecte care necesită dezvoltare continuă, dintre acestea prioritare sunt:

  1. Formarea continuă a tuturor cadrelor didactice prin utilizarea sistemului de credite   şi a cadrelor didactice auxiliare/auxiliare prin cursuri de formare agreate de instituţiile abilitate şi M.E.N.
  2. Folosirea într-o mai mare măsură în procesul de învăţământ a competenţelor dobândite la diversele cursuri de formare profesională

 

 

  1. DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

 

S.W.O.T.

FACTORI POZITIVI

FACTORI NEGATIVI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI  INTERNI

 

 

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

§  Spaţii de şcolarizare adecvate cantitativ şi calitativ

§  Dotare bună a bibliotecii şcolii şi  a C.D.I.-ului

§  Servicii oferite elevilor prin laboratoare, ateliere, cabinete, Sala Festivă, C.D.I., sala de sport şi terenurile sintetice dintre care unul prevăzut cu instalaţie de nocturnă

§  Spatiile şcolare sunt eficient exploatate dar nu de către toţi dascălii

§  Există muncitori de întreţinere care acoperă toate necesităţile instituţiei şi în acest mod se fac economii substanţiale

§  Teren de sport cu gazon sintetic care este utilizat în desfăşurarea orelor de sport şi care aduc importante beneficii financiare sub formă de resurse extrabugetare

§   Resursele financiare proprii şi economiile obţinute de la buget sunt corect/eficient folosite în dotarea laboratoarelor, atelierelor, cabinetelor, sălilor de clasă, în creşterea siguranţei elevilor şi îmbunătăţirea ambientală

§  Există reţea de internet in toate cladirile scolii

 

PUNCTE SLABE

§  Exploatarea dotărilor şi spaţiilor de învăţământ de către elevi şi profesori este de multe ori defectuoasă sau se suprapune din cauza neplanificării eficiente

§  Nu se exploatează la maxim/corespunzător posibilităţile de accesare a informaţiei prin tehnologie informatică

§  Perimetrul şcolii este mare, există mai multe locaţii şi clădiri astfel că este greu de întreţinut şi păzit

§  Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente în şcoală

§  Lipsa unui internat şi a unei cantine în condiţiile în care Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin este confruntat cu problema navetismului ce este predominant la ciclul liceal

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI EXTERNI

 

 

OPORTUNITĂŢI

§  Programele de dezvoltare/granturi pentru dotări, investiţii în baza materială

§  Existenţa de programe în domeniul protecţiei muncii, mediului, atât în derulare, cât şi în perspectivă

§  Relaţii de parteneriat cu agenţii economici în activitatea de producţie

§  Colaborarea cu diverse asociaţii şi fundaţii cum ar fi Hilf-Ro, Acţiunea Unită pentru România, Fundaţia Civică, Fundatia Umanitara Protopop Aurel Munteanu, Fundatia Diakonia

 

AMENINŢĂRI

§  Parteneriatele cu angajatorii se limitează numai la pregătirea teoretică şi practică fără a fi sprijiniţi material

§  Reducerea populaţiei şcolare în imediata perspectivă (demografic)

§  În marea majoritate a contractelor de parteneriat încheiate cu agenţii economici la care se desfăşoară intruirea practică nu sunt prevăzute clauze care să oblige partenerul social să ajute în vreun fel şcoala (dotare de echipamente, material didactic, sponsorizări)

 

 

                             REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

 

În urma analizei, se constată că există aspecte care necesită dezvoltare continuă, dintre acestea prioritare sunt:

 

 

  1. Dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitate şi agenţii economici pentru îmbunătăţirea formării profesionale şi participarea efectivă a acestora la programele de investiţii şi dotare
  2. Dezvoltarea infrastructurii şcolii prin utilizarea eficientă a bugetului local şi de stat precum şi accesarea fondurilor structurale

 

 

 

 

  1. DOMENIUL DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE

 

S.W.O.T.

FACTORI POZITIVI

FACTORI NEGATIVI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FACTORI  INTERNI

 

 

 

 

 

 

 

PUNCTE TARI

§  Servicii oferite elevilor, părinţilor şi comunităţii

§  Parteneriat strâns cu unii angajatori din regiune, cu A.J.O.F.M., I.S.J., Primăria / Consiliul Local Huedin etc.

§  C.D.Ş.-uri şi C.D.L.-uri adaptate la nevoile şi interesele comunităţii locale şi a partenerilor sociali

§  Buna colaborare cu A.J.O.F.M. în stabilirea priorităţilor privind planul de şcolarizare în concordanţă cu strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Cluj

§  Participarea  la Târgul ofertelor educaţionale

§  Contracte încheiate cu agenţii economici dau posibilitatea desfăşurării instruirii practice la aceştia, cu posibilitate de angajare la finalizarea studiilor din învăţământul tehnic şi profesional

§  Elaborarea P.A.Ş. într-un cadru de parteneriat (cu reprezentanţi ai A.J.O.F.M., I.S.J., Primăriei / Consiliului Local  Huedin, agenţi economici)

PUNCTE SLABE

§  Proiectele cu partenerii sociali nu acoperă necesităţile de educaţie şi dotare a scolii

§  Dezinteresul partenerilor sociali datorită lipsei de publicitate

§  Număr mare de elevi cu familii plecate din ţară la care se adaugă cele dezorganizate sau cele cu un venit redus pe membru de familie

§  Comunicarea şcoală-familie nu este întotdeauna eficientă

 

 

 

 

FACTORI EXTERNI

 

 

OPORTUNITĂŢI

§  Legislaţie stimulativă pentru  angajarea  tinerilor

§  Existenta invatamantului professional Dual

§  Lărgirea spaţiului comunitar aduce posibilităţi nelimitate de colaborare cu instituţii şi şcoli din U.E.

§  Colaborări în domeniul cursurilor de perfecţionare prin C.C.D., U.B.B., Universitatea Tehnică etc.

§  Contracte de parteneriat cu Poliţia de proximitate si Politia Locala care reduce violenţa în şcoală dar şi cu Detaşamentul de Pompieri în privinţa prevenirii evenimentelor negative pe linie de P.S.I.

AMENINŢĂRI

§  Reducerea populaţiei şcolare pe seama situaţiei economice şi a abandonului şcolar dar şi datorită scăderii demografice

§  O percepţie a comunităţii privind tipul de şcoală: liceu tehnologic sau şcoală profesională

§  Nerespectarea legislaţiei privind încadrarea în muncă a absolvenţilor calificaţi de către angajatori care în fapt nu au nici o obligaţie faţă de practicanţi

§  Nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară

§  Instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere

 

 

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE:

 

În urma analizei, se constată că există aspecte care necesită dezvoltare continuă, dintre acestea prioritare sunt:

 

  1. Publicitate şi relaţii consecvente/insistente cu mass-media şi marketing pentru o prezenţă pregnantă a şcolii ca parte a comunităţii
  2. Organizarea manifestării Ziua portilor deschise si Targul ofertelor educationale

 

                                                    Analiza P.E.S.T.

 (Politic, Economic, Social şi Tehnologic)

 

P (Politic)

În şcoală există şi au fost studiate documentele curriculare de bază: Planul cadru, Curricumul naţional iar Oferta opţionalelor ţine cont de cerinţele comunităţii şi are în vedere interesele şi posibilităţile şcolii.

Există o politică la nivel comunitar de  ajutare a şcolii în vederea  realizării unui bun  proiect de şcolarizare, de evitare a abandonului şcolar precum şi de integrare a produsului educaţional pe piaţa muncii locale şi zonale.

 

  E (Economic)

Din punct de vedere economic în oraşul Huedin şi în general în judeţul Cluj situaţia este relativ bună. Datorită diversităţii unităţilor economice, cu o gamă largă de activităţi, este facilitată găsirea de locuri de muncă dar această situaţie este mai dificilă astăzi ca urmare a crizei economice ce se resimte şi la Huedin.

Revigorarea activităţilor unor agenţi economici întăreşte speranţa tinerilor în găsirea unui loc de muncă în domenii legate de activitatea lucrativă, comercială, servicii şi bancară. Cunoaşterea acestor perspective ne-a permis identificarea meseriilor deficitare sau de viitor: – comercianţi, vânzători, ospătari, barmani, cofetari patiseri, bucătari, laboranţi în industria alimentară, mecanici de motoare, depanatori calculatoare, informaticieni, contabili, lucrători în serviciul administrativ, etc.

 

 S (Social)

Deşi majoritatea elevilor şcolii sunt din Huedin aproximativ 300 elevi sunt din localităţi mai apropiate sau mai îndepărtate astfel că aceştia întâmpină greutăţi în efectuarea navetei şi doar o mică parte apelează la serviciile internatului şi cantinei Liceului Teoretic Octavian Goga” Huedin.

Bursa socială nu constituie din păcate un pivot al speranţei pentru aceşti copii nici  pentru cumpărarea manualelor alternative. De aceea diriginţii, în conlucrare cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor de la nivelul şcolii desfăşoară o activitate susţinută de depăşire a acestor greutăţi materiale şi preîntâmpinare a insuccesului şcolar.

 

T (Tehnologic)

            Existenţa unei reţele de calculatoare (elevi, profesori, direcţiune, contabilitate, secretariat) legată la Internet asigură o informare promptă şi de prima calitate. În şcoală s-a organizat şi se desfăşoară periodic cursul de iniţiere în utilizarea calculatorului în procesul de predare – învăţare sub egida C.C.D. dar şi alte cursuri ce se bazează pe utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ. Pe de altă parte au fost iniţiate şi se află în desfăşurare activităţi pe bază de parteneriat cu diverşi agenţi economici şi comunitatea locală.

 

Concluzie:

 În cadrul oportunităţilor am prezentat câteva aspecte privind posibila creşterea a interesului general pentru serviciile pe care şcoala noastră le va oferi în continuare.

 La capitolul ameninţări cu care şcoala s-ar putea confrunta , am prezentat tendinţe şi evenimente care pot avea ca şi consecinţă, scăderea interesului elevilor şi comunităţii pentru serviciile şcolii noastre.

 Autoevaluarea activităţii şcolii a relevat faptul că priorităţile în dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, identificate la nivel regional şi local, au constituit ţinte strategice pentru şcoala noastră, necesitând dezvoltarea în continuare, dar a scos în evidenţă şi unele probleme:

– starea infrastructurii şcolii  nu este adaptată în totalitate cerinţelor derulării procesului instructiv-educativ în sistemul TVET;

– dotarea laboratoarelor/cabinetelor nu este adaptată în totalitate noilor cerinţe;

– populaţia şcolară este în scădere;

– insuficienta implicare a agenţilor economici în procesul de instruire practică;

– dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională;

– insuficienta implicare a partenerilor sociali în îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;

– metode de predare învăţare insuficient adaptate formării noilor competenţe profesionale;

– necesitatea dezvoltării competenţelor şi abilităţilor cadrelor didactice;

– lipsa cadrelor didactice specializate în orientarea şi consilierea profesională de tip tehnic;

– abilităţile specifice şi competenţele generale ale absolvenţilor nu corespund în totalitate locurilor de muncă prezente şi viitoare;

– insuficienta motivatie a absolventilor de a ocupa un loc de munca datorite sistemului de protectie sociala excesiva;

– slaba motivaţie a elevilor pentru studiu;

 

Ţinând cont de elementele de perspectivă, de analiza S.W.O.T. şi P.E.S.T. precum şi de faptul că scopul şcolii derivă din misiune, putem evidenţia următoarele priorităţi strategice pentru perioada 2017-2018:

 

 

Partea a III-a:  PLANUL OPERAŢIONAL 2018-2019

 

 

 

ŢINTELE LICEULUI TEHNOLOGIC „VLĂDEASA” HUEDIN

ÎN ANUL 2019-2020

 

  • Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la examenele naționale, centrarea evaluărilor pe competenţe, pregătirea suplimentară a elevilor, monitorizarea progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor
  • Implementarea şi consolidarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţie
  • Imbunătăţirea competenţelor profesionale şi personale a personalului didactic şi de conducere în vederea creşterii calităţii serviciilor educaţionale oferite de unitatea şcolară

 

  • Îmbunătăţirea bazei materiale în vederea realizării unui proces instructiv- educativ de calitate
  • Întărirea parteneriatului unitate şcolară- elevi- părinţi- comunitate

 

 

 

 

 

PLAN OPERAŢIONAL 2019-2020

 

Ţinta strategică 1.Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor, centrarea evaluărilor pe competenţe, pregîtirea suplimentară a elevilor, monitorizarea progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor.
  OBIECTIV 1.1: Reducerea absenteismului  şi a cazurilor de abateri disciplinare la  nivelul unităţii şcolare
INDICATORI DE REALIZARE:

-Monitorizarea săptămânală a frecvenţei şi a cazurilor de abateri disciplinare

-Consilierea celor 130 de elevi ce au fost depistați în anul școlar 2018-2019 cu un număr mare de absențe

CONTEXT: Analizând situaţia frecvenţei, a rezultatelor şcolare, a cazurilor de abateri disciplinare s-a constatat: *creșterea numărului de absenţe la ciclul superior al învățământului liceal si la clasele de profesională

*   creşterea cazurilor de abateri disciplinare

        *existența unui număr mare de scutiri medicale de la medicul de familie

  *  existența unor clase cu un număr mare de absențe nemotivate/elev (peste 40).

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate (măsurabile) Termen de realizare Persoana/ persoanele responsabile  

Parteneri

 

Riscuri

 

Cost

Sursa de finanţare
 

 

Acțiune 1:

Monitorizarea frecvenţei şi a cazurilor de abateri disciplinare

-Diminuarea absenteismului cu

5 % în anul şcolar 2019-2020 făţă de 2018-2019

-Diminuarea cazurilor de violenţa şcolară şi abateri disciplinare în

anul şcolar 2019-2020

 

 

 

Permanent 2019-2020

-profesorul de

serviciu

-Comisia pentru monitorizarea frecvenţei

-Comisia pentru combaterea violenţei şi abaterilor disciplinare

 

Poliţia locală şi poliţia de proximitate

-Lipsa interesului pentru educaţie a elevilor.

-Lipsa interesului părinţilor pentru educaţia copiilor

-Lipsa motivaţiei pentru învăţare a elevilor

 

 

 

zile din timpul personal ului didactic

 

 

 

 

 

Locală

 

 

 

 

Acţiune  2: Consilierea elevilor cu absenteism ridicat şi a elevilor cu abateri disciplinare

Consilierea elevilor cu un număr mai mare de 20 de absenţe şi a elevilor

cu abateri

disciplinare și  prin proiectul ROSE

 

 

 

Permanent 2019-2020

-CEAC,

-Comisia pentru monitorizarea frecvenţei,

-Comisia pentru combaterea violenţei şi abaterilor disciplinare

-Echipa de proiect

 

 

Profesori diriginți, Consilier psihopedag ogic

 

Profesori implicați în proiect

 

 

–   Lipsa interesului pentru educaţie a elevilor.

–   Lipsa interesului părinţilor pentru educaţia copiilor

–   Lipsa motivaţiei pentru învăţare a elevilor

–   – nemulțumirea și refuzul profesorilor de a face ore suplimentare de consiliere neretribuită

 

 

-ore suplimentare de consiliere  

zile din timpul personal ului didactic

 

 

 

Proiectul ROSE

 

Locală

 
 

 

Acţiune 3:

Monitorizarea rezultatelor şcolare semestriale şi anuale şi a performanţelor şcolare

 

-Creşterea cu 5

% a mediilor anuale şi cu 5% a performanţelor şcolare

(concursuri pe meserii, Concursuri extraşcolare la nivel local , judetean, national, internaţional)

 

 

 

 

 

Permanent 2019-2020

 

 

-CEAC

-Responsabili comisii metodice

-Comisia pentru monitorizarea rezultatelor şcolare

 

 

 

– ISJ

-Unităţi şcolare din judeţ și din ţară

-Lipsa interesului pentru educaţie a elevilor.

-Lipsa interesului părinţilor pentru educaţia copiilor

-Lipsa motivaţiei pentru învăţare a elevilor

-Lipsa metodelor şi instrumentelor de evaluare a competenţelor

 

 

 

 

 

zile din timpul personal ului didactic

 

 

 

 

 

 

 

Locală

 
Acţiunea 4: Îmbunătăţirea rezultatelor obţinute la examenele naţionale

– EvaluareBacalaureat, examene de competențe profesionale prin programe de pregătire suplimentară a elevilor

 

 

-creşterea cu 2% a promovabilităţii la examenul de Bacalaureat si EvaluareNaţională, prin activități remediale susținute și prin proiectul ROSE în

anul școlar 2019-2020 față de 2018-2019

-menținerea procentului de promovabilitate  la examenele de certificare a competenţelor profesionale

 

Iunie 2020

Iulie 2020

-Echipa de proiect

-CEAC

-Responsabili comisii metodice

-Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea

 

Examenelor naţionale

-MEN

– ISJ

-Unităţi şcolare din judeţ și din ţară

 

-Lipsa interesului pentru educaţie a elevilor.

-Lipsa interesului părinţilor pentru educaţia copiilor

-Lipsa motivaţiei pentru învăţare a elevilor

– nemulțumirea și refuzul profesorilor de a face pregătire suplimentară neretribuită

-ore suplimentare

zile din timpul personal ului didactic

 -proiectul

   ROSE

 

 

Locală

 
  Ţinta strategică 2     Implementarea şi consolidarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţie

 

    OBIECTIV 2.1: : Dezvoltarea unei culturi şi a unei mentalităţi a calităţii la nivelul întregului personal al şcolii

 

  INDICATORI DE REALIZARE: Elaborarea şi aplicarea a cel puţin 5 instrumente de monitorizare şi asigurare a calităţii educaţiei în unitatea şcolară

Formarea continuă a cadrelor didactice în vederea asigurării calităţii în educaţie şi flexibilităţii în formare profesională

Asigurarea condiţiilor optime de desfãşurare a procesului instructiv-educativ

  CONTEXT: Mărirea numărului de profesori care aplică strategii didactice centrate pe elev şi măsurabile prin rezultat. Chiar dacă un număr însemnat de

cadre didactice au participat la diverse stagii şi programe de formare continuă în domeniul învatării active centrate pe elev , competenţele formate sau

îmbunătăţite nu sunt valorificate în mod corespunzător în activitatea de predare-învăţare. Din analiza internă efectuată s-a constatat faptul că strategiile

de predare-învăţare -evaluare folosite de cadrele didactice sunt variate, dar insuficient adaptate stilurilor individuale de învăţare, abilităţilor şi motivării

fiecărui elev. Totodată se constată lipsa asigurării unor condiţii optime de desfăşurare a procesului educaţional: atelierele şcoală.

Instrumentele necesare pentru asigurarea, evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei în unitatea şcolară , nu sunt cunoscute, aplicate şi analizate unitar în

unitatea şcolară.

 

  Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate (măsurabile) Termen de realizare Persoana/ persoanele responsabile  

Parteneri

 

Riscuri

 

Cost

Sursa de finanţare
   

Acțiune 1. Monitorizarea aplicarea şi interpretarea rezultatelor obţinute de elevi la testele iniţiale, testele de evaluare curentă , testele de evaluare sumativă şi va monitoriza planurile remediale propuse de responsabilii de catedre

 

-90 % dintre elevi vor participa la evaluarea iniţială

-La elevii cu media sub 5 se vor realiza activităţi de pregătire remedială

 

 

 

Permanent 2019-2020

coordonator CEAC

Comisia pentru monitorizarea notării şi a rezultatelor şcolare

-echipa de proiect

 

Profesori

Elevi

 

Profesori implicați în proiect

-Motivaţia scazută aelvilor pentru învăţare

-Programe încarcate care nu permit programe remediale în timpul lecţiilor

 

 

– 3 zile pe

semestru din timpul

personalului

didactic

 

 

 

 

 

 

Locală

   

Acțiune 2. Monitorizarea şi consilierea personalului didactic pentru adaptarea demersurilor didactice la învăţarea centrată pe elev şi pe dobândirea competenţelor generale şi specific

 

 

 

20% dintre profesori vor fi monitorizați şi consiliaţi în domeniul asigurării calităţii educaţionale

-20% din personalul didactic vor participa la cursuri organizate pe metode active de învăţare centrate pe formare de competente

-100% dintre elevii claselor a VIIIa, a XI a şi a XII a vor fi testaţi iniţial la obiectele de Ev Nationala, bacalaureat cu subiecte unice gen bac, iar părinţii vor fi informaţi asupra rezultatelor obţinute

-100% dintre elevi claselor IX-a vor completa chestionare pentru determinarea stilului de învăţare

– o realizare uniformă a asistenţelor /interasistenţelor

Anul scolar 2019-2020 Director,

Coordonatori comisii metodice

CCD,ISJ

Universităţi

-Mentalităţi conservatoare

-Lipsa timpului pentru activităţi de monitorizare şi consiliere

-Program şcolar încărcat

20 ore curs de formare/ an şcolar pt fiecare cadru didactic locală  
  Acțiune 3. Aplicarea si monitorizarea instrumentelor privind asigurarea si evaluarea calitatii educatiei in unitatea scolara -50% dintre beneficiari elevi completează diferite chestionare privind gradul de satisfacţie privind serviciille oferite de şcoală

-50 % dintre părinţi completează chestionare privind gradul de satisfacţie privind serviciille oferite de şcoală

– monitorizarea a cel puţin 5 proceduri din domeniul educaţional , financiar contabil, secretariat

– elaborarea rapoartelor de monitorizare internă a rapoartelor de autoevaluare şi a planurilor de îmbunătăţire

Anul scolar 2019-2020 CEAC Director, Consiliul de administraţie  

 

Cadre didactice

-Lipsa deprinderilor de a lucra după proceduri operaţionale

-Dezinteres manifestat de profesori

zile din timpul

personalului

locală  
  Acţiune 4. Participarea personalului de conducere la activităţi de formare continuă în domeniul managementului educaţional şi financiar personalul de conducere să participe la activităţi formative Anul scolar 2019-2020 Director

Coordonator CEAC

Cadre didactice Lipsa de interes

pentru cunoaşterea standardelor de calitate

Fonduri personale a participanţilor locala  
  Acțiune 5. Monitorizarea internă a feedbackului obţinut de la beneficiari prin aplicarea interpretarea, analiza aplicării instrumentelor utilizate

Elaborarea RAEI 2018-2019 şi a planurilor de îmbunăţăţire pentru 2019-2020

Identificarea punctelor slabe şi elaborarea planurilor de îmbunătăţire

Elaborarea rapoartelor de monitorizare internă semestriale a rapoartelor de autoevaluare şi a planurilor de îmbunătăţire anuale

Decembrie 2019

 

CEAC – monitori externi

-ARACIP

Lipsa chestionare-lor standar-dizate şi lipsa deprin-derilor de interpretare şi analiza rezultatelor obţinute – ore din timpul membrilor CEAC  

 

locala

 
                                                 

 

 

 

Ţinta strategică 3     Imbunătăţirea competenţelor profesionale şi personale a personalului didactic şi de conducere în vederea creşterii calităţii serviciilor educaţionale oferite de unitatea şcolară

 

OBIECTIV 3.1: Participarea personalului didactic şi de conducere la programe de formare continuă astfel încât cel puţin 70% din totalul de personal angajat să acumuleze numărul minim de credite profesionale transferabile (90 ) pâna la sfârşitul  perioadei de  5 ani .  
INDICATORI DE REALIZARE: Participarea personalului didactic şi de conducere la programe de formare continuă astfel încât cel puţin 20% din totalul de personal angajat sa participe la minim 2 cursuri de formare continuă şi /sau să acumuleze un număr de 25 credite în anul şcolar 2018-2019.

1. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de formare continuă şi perfecţionare profesională

2. Multiplicarea experienţelor pozitive în managementul educaţional şi financiar.

3.Participarea la activităţi de formare continuă a personalului didactic auxiliar și nedidactic

 
CONTEXT: Din analiza mediului intern se constată că un număr ridicat de cadre didactice folosesc în activitatea de predare –învăţare metode tradiţionale care nu conduc la formare de competenţe la elevi. Învăţarea se bazează mai mult pe acumulare de informaţii, pe care elevul nu ştie cum să le folosescă şi ca urmare eficienţa

învăţării este scăzută. Profesorii nu folosesc metode didactice centrate pe elev, pe formare de competenţe, metode activ participative, care s-au dovedit a fi cele

mai eficiente în activitatea de învăţare şi educare. Nu toţi profesorii cunosc şi aplică metodele didactice care să conducă la formarea competenţelor cheie la

elevi.Personalul auxiliar şi nedidactic îşi va îmbunătăţi competenţele profesionale necesare desfaşurării unei activităţi profesionale de calitate.

 

 
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate (măsurabile)

 

Termen de realizare Persoana/ persoanele responsabile  

Parteneri

 

Riscuri

 

Cost

Sursa de finanţare  
 

Acțiune 1. Perfecţionare prin obţinerea examenului de definitivat şi grade didactice

 

Cadre didactice cu definitivat şi gradul II si I  

 

 

Anul scolar 2019-2020

Director

Comisia pentru formarea continuă a cadrelor didactice

 

ISJ

Calificative necorespunzatoare la inspecţiile curente

Evenimente personale nedorite a personalului didactic

 

ore din

timpul

personalului

didactic

 

 

 

 

 

Locală

 
 

Acţiune 2. Activităţi metodice în cadrul catedrelor pe discipline:

“Formarea si consolidarea competenţelor cheie: Metode de învăţare activă, centrate pe elev, utilizarea TIC” şa.

30% din personalul

didactic să participe la activități de formare continuă organizate la nivelul şcolii, CCD/alți furnizori autorizați

Anul scolar 2019-2020 Comisii metodice

Comisia pentru formarea continuă a cadrelor didactice

CCD

ISJ

furnizori autorizați de

formare continua

Orar încărcat – ore din

timpul

personalului

didactic

Locală  
Acţiune 3. Formare continuă cu tema-

Rolul profesorului în orientarea şcolară şi profesională a elevului

20 cadre didactice vor dobândi noi competenţe în Consiliere şi orientare profesională semestrial Director

Consilierul

Educativ

Diriginţi

Consilier şcolar

Furnizori de formare continua interni și externi

CCD

Comisia de perfecționareDiriginți Fonduri personale ale participanţilor Surse

bugetare

 
Acţiune 4. Participare la stagii de formare continuă a personalului didactic auxiliar și nedidactic Cel puțin 10 persoane din personalul didactic auxiliar și nedidactic 

 

Anul școlar 2019-2020 Administrator, director personalului didactic auxiliar și nedidactic Directori

Consiliul de administraţie

Fonduri personale a participanţilor Decontare Locală  

 

 

Ţinta strategică 4      Îmbunătăţirea bazei materiale în vederea realizării unui proces instructiv- educativ de calitate

 

OBIECTIV 4.1:  Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii. Alocarea resurselor necesare desfăşurării procesului de învăţământ  
INDICATORI DE REALIZARE: Amenajarea cladirii frontale de la locatia Horea 78-80  până la inceputul semestrului 2 al anului școlar 2018-2019..Reparații , igienizari și amenajarea salilor de clasa utilizând eficient resursele bugetare. Dotarea tuturor catedrelor cu PC şi videoproiector prin proiectul ROSE  
CONTEXT:

Alocarea resurselor necesare pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare

Consiliul local Huedin este interesat pentru reabilitarea si intreţinerea clădirilor liceului nostru.

 
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate (măsurabile) Termen de realizare Persoana/ persoanele responsabile  

Parteneri

Monitorizare şi evaluare

 

 

Cost

Sursa de finanţare  
Acțiune 1.  Finalizarea la timp a lucrărilor de reparaţii şi igienizare în vederea deschiderii anului şcolar şi obţinerea avizului sanitar de funcţionare Conditii normale de

funcţionare

 

 

1 septembrie

2019

 

Directorii,

administrator,

contabil şef

 

 

Consiliul Local Huedin

 

 

Director

 

zile din

timpul

personalului de conducere

 

 

 

 

Consiliul

Local

 
Acţiune 2. Menţinerea legăturii permanente cu Primăria, Consiliul Local sector 2 privitor la starea infrastructurii, asigurarea utilităţilor, reabilitare a infrastructurii şi dotare Asigurarea plăţilor  permanent Directorii, contabil şef, primărie Consiliul Local Huedin Director  

 

15 zile

 

 

Consiliul

Local

 
Acţiune 3. Dezvoltarea bazei materiale pentru desfăşurarea unui învăţământ modern Laboratoare şi

cabinete şcolare dotate la nivel European . În perspectivă dotarea prin proiectul ROSE

Conform

dispoziţiilor

bugetare și finanțării prin proiectul ROSE

Contabil şef

Coordonatori comisii metodice

Responsabilul cu achizițiile din cadrul proiectului

Primărie

– MEN

Director

Consiliul de administraţie

Echipa de proiect

Conform

buget aprobat

Locală

Bugetul

Centralizat

Transa I din proiectul ROSE

 
Ţinta strategică 5 Întărirea parteneriatului unitate şcolară- elevi- părinţi- comunitate
OBIECTIV 5.1:  Dezvoltarea instituţională prin promovarea parteneriatului intern şi extern, implementarea şi derularea la un înalt nivel calitativ a programelor finanţate, proiecte educaţionale şi de formare profesională, valorificarea competenţelor profesionale şi personale obţinute

OBIECTIV 5.2.: Creșterea eficientei parteneriatului cu comunitatea local.

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat la nivel local și national

 
INDICATORI DE REALIZARE: Îmbunătăţirea competenţelor profesionale şi personale a personalului didactic şi de conducere în vederea creşterii calităţii serviciilor educaţionale oferite de unitatea şcolară

Stabilirea unei noi strategii a Liceului Tehnologic „Vlădeasa” privind colaborarea cu partenerii; Creşterea prestigiului Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin prin relaţii de colaborare (parteneriat) pe plan local și naţional;

 
CONTEXT: În contextul integrării europene, şcoala trebuie să pregătească tineri care să poată face faţă exigenţelor impuse de o societate democratică, deschisă aşa cum va fi societatea românească. În acest sens absolvenţii trebuie să deţină competenţe profesionale care să-i ajute să se integreze în mediul profesional intern sau extern, de asemenea trebuie sa aibă valori umane specifice cetăţeanului european care să-i permită integrarea socială oriunde în spaţiul european.

Reforma în educaţie presupune o nouă abordarea a activităţii didactice şi pedagogice ca urmare competenţele îmbunătăţite/formate în cadrul programelor europene vor fi valorificate eficiet în activităţile şcolare şi extraşcolare

*Insuficienta susținere a procesului de învăţământ din partea unor parteneri; Implicarea redusa a angajatorilor în asigurarea bazei materiale pentru instruire practică;

*Implicarea redusă a angajatorilor pentru organizarea stagiilor de practică

 
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate (măsurabile) Termen de realizare Persoana/ persoanele responsabile  

Parteneri

Monitorizare şi evaluare

 

 

Cost

Sursa de finanţare  
 

Acțiune 1.  Realizarea de parteneriate cu școli si agenţi economici din UE

Minim 1 parteneriat cu instituţii de învăţământ europene Erasmus +  

 

31 decembrie

2020

 

Directorul şcolii

Responsabil Proiecte europene

Şcoli europene din cadrul proiectelor  

Director, consilier educativ

– 5 zile pe

semestru

 

Fonduri europene

 
Acţiune 2. Realizarea unor relaţii de parteneriat cu colegii tehnice, licee tehnologice şi şcoli gimnaziale din judeţ şi din  ţară Minim 3 relaţii de parteneriat Iunie 2020 Cadre didactice Responsabil comisie proiecte şi programe Colegii tehnice, licee, Scoli gimnaziale din mediul rural Director Consilier educativ  

 

5 zile/ semestru

 

 

Locală

 
Acţiune 3. Îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat cu părinţii în vederea antrenării acestora în întregul proces instructiv-educativ din şcoală O mai buna colaborare şcoală – familie, profesor – elev – părinţi  Permanent Diriginţi Consilier școlar  părinţi Director Consilier educativ – 3 zile pe semestru Locală

 

 
Acţiunea 4. Educarea elevilor in spiritul cunoaşterii/ conservării specificului românesc în contextul procesului de integrare europeana/ globalizare; Cunoaşterea  şi păstrarea tradiţiilor româneşti si maghiare

Minim 1 proiect cu finanţare externă pe fiecare etnie.

Ediția a III a a proiectului „Micii artizani din Huedin”

 Permanent

 

Perioada de depunere a proiectului la CJ Cluj

Cadre didactice

Diriginţi, directori

Mariana Stînga

 Parinţi, Consiliul local Huedin

Consiliul Judeţean Cluj

Director Consilier educativ zile din timpul

personalului

didactic și a directorului

CL.Huedin

CJ Cluj

 

 

 

 

 

Director,

 

Prof.ing . MARIANA STÎNGĂ

 

 

                                                                           PLANUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

Referitor la pregătirea profesională a personalului, ea se realizează permanent atât pe calea tradiţională prin obţinerea gradelor didactice (definitivat, gradul II şi gradul I) cât şi prin participarea la diverse cursuri de formare prin intermediul şcolii dar şi prin intermediul altor instituţii de specialitate. De fapt acest aspect al pregătirii profesionale a personalului din unitatea noastră reprezintă o preocupare majoră fiind o importantă directie în cadrul perspectivei de dezvoltare a unităţii noastre.

Cât priveşte personalul auxiliar, acesta este planificat pentru cursuri de perfecţionare în anul şcolar 2017-2018, participarea la aceste cursuri fiind o condiţie impusa de unitatea noastră fapt pentru care avem în vedere ca în bugetul şcolii să fie cuprinse resurse financiare pentru aceastea sau se alocă ocazional prin hotarârea Consiliului de Administraţie.

Prin urmare pregătirea şi perfecţionarea pregătirii profesionale se va realiza atât individual cât şi organizat la nivelul şcolii sau a altor instituţii cu care colaborăm.

Perfecţionarea pregătirii profesionale preconizăm a se realiza printr-o componentă teoretică care presupune o activitate permanentă de consultare a unor surse de informare, fie ele de specialitate sau de metodica predării, cât şi printr-o componentă practică care include activităţi practice care pot consta în organizarea unor experimente, anchete, observaţii etc.

Astfel, preconizăm ca pregătirea teoretică profesională să o realizăm la nivelul consiliilor pedagogice, cursurilor de perfecţionare, seminarelor de formare , examenelor de definitivat, grad II sau grad I, sesiunilor metodico-ştiinţifice, colocvii, simpozioane, consfătuiri, etc.

Considerăm ca fiind de o importanţă deosebită activitatea de perfecţionare profesională, ea fiind de fapt atât o obligaţie pentru fiecare cadru didactic, cât şi o condiţie pentru realizarea unor demersuri didactice reuşite, atât în activitatea şcolară cât şi în cea extraşcola

39

 

ră.          

 

Îmbunatăţirea procesului de inserţie profesională este strâns legată de monitorizarea absolvenţilor din anul şcolar anterior

 

Obiective ierarhice Indicatori de performanţă cheie Metode de verificare Factori externi
OBIECTIV

  • Respectarea prevederilor standardelor de pregătire profesională

 

Realizarea integrală a competenţelor atât la instruirea teoretică cât şi la activităţile practice incluse în curriculum

 

Observarea individuală a fiecărui elev la locul de muncă

Completarea fişei individuale de practică

Studiul fişei individuale de către comisia de specialitate şi prezentarea unui raport final

Evaluare finală

  • M.E.N.
  • I.S.J.
  • C.N.D.Î.P.T.( TVET)
  • C.L.D.
SCOP

  • Parcurgerea lucrărilor specifice  agentului economic în vederea realizării unei învăţări de calitate la locul de muncă  şi sensibilizarea agentului economic pentru angajarea absolvenţilor după încheierea ciclului de şcolarizare
Realizarea unei planificări a instruirii practice din şcoală în acord cu natura lucrărilor şi momentul optim de execuţie a lucrărilor pe care agenţii economici le au, creând astfel o reală posibilitate pentru elevi de a participa la lucrări.

Încheierea unor convenţii de colaborare  cu agentul economic, prin care agentul  şi şcoala să realizeze un parteneriat care să intereseze deopotrivă ambele părţi

Realizarea unui feedback final cu agentul economic privind aprecierea practicii şi posibilităţile de angajare

Recepţia lucrărilor pe baza normelor tehnice privind lucrările executate

Observaţii şi aprecieri bune din partea celor care conduc lucrările, referitor la respectarea măsurilor de tehnica securităţii muncii şi P.S.I.

Solicitarea unei  scrisori de  apreciere a lucrărilor din partea agentului economic, prin care să fie evidenţiată calitatea lucrărilor şi faptul că demersul comun şi-a atins scopul

  • Agenţi economici cu care şcoala are contract de parteneriat, sau convenţii
  • Părinţi
  • 43

     

    Comunităţile locale

REZULTATE

  • Însuşirea deprinderilor pentru executarea lucrărilor
  • Aprecierea lucrărilor de către agentul economic
  • Stabilirea unor demersuri în vederea angajării absolvenţilor  pe piaţa muncii
  • Implicarea mai bună a celor doi parteneri în toate aspectele care ţin de educaţie şi formare
Raportarea întregii activităţi desfăşurate la normelor tehnice  specifice  lucrării respective silvice propuse

Stabilirea unui program de lucru  care să permită atingerea performanţei scontate.

Stabilirea unor variante de program care să permită adaptarea la condiţii  nefavorabile.

Acomodarea elevilor cu exigenţele viitoarelor lor locuri de muncă

Situaţie de lucrări

·         Cantitativ

·         Calitativ

·         Valoric

Raportul agentului economic către şcoală cu observaţii asupra elevilor şi maistrului, personalului şcolii şi recomandări

  • Responsabilul agentului economic pe probleme de normarea muncii

 

ACTIVITĂŢI

a)    la locul de muncă

Executarea  lucrărilor cerute de agentul economic în consens cu programa analitică specifică fiecărei calificări

b)    în afara locului de muncă

·         depistarea agenţilor economici capabili să angajeze absolvenţi în funcţie de domiciliul elevilor

·         repartizarea elevilor pentru practica de proiect la aceşti agenţi în vederea cunoaşterii reciproce

·         recomandări în vederea angajării

Realizarea lucrărilor cu cheltuieli minime. Raport de stagiu din partea elevilor

Fişă de evaluare pentru practică

Portofoliul maistrului instructor

  • Reprezentantul agentului economic de la locul de muncă

 

 

 

FINANŢAREA  P.A.S. – ului

 

Construirea bugetului unităţii noastre s-a realizat în condiţiile în care obiectivele pe durată mare prezintă un mare coeficient de risc datorită  inflaţiei fapt care face ca şcoala să prezinte greutăţi mari în programarea cheltuielilor. La acest aspect s-a adăugat în ultimul timp şi impactul crizei economice care încă se mai resimte sub anumite forme.

Planul nostru de buget include :

– alocaţii de la bugetul de stat

– alocaţii de la bugetul local

– venituri proprii provenite din venituri extrabubetare precum şi din taxe de studii, taxe administrative, lucrări, chirii

            – sume alocate prin proiectul ROSE, daca se va implementa în acest an scolar

Pentru anul şcolar curent  sunt finanţate  de la  bugetul de stat următoarele

– organizare examene, concursuri şi olimpiade naţionale

– burse Bani de liceu si Burse profesionale

– cheltuieli ocazionate de perfecţionarea cadrelor didactice

Principalele elemente care vizează cheltuielile de personal sunt cele referitoare la salarii, contribuţii la asigurările de stat şi pentru constituirea fondului de şomaj, cheltuieli pentru deplasări, etc.

Cât priveşte cheltuielile materiale ele se regăsesc în :

– cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

– iluminat

– apă şi canal

– poştă şi telefon

– internet

– materiale de curăţenie

– cărţi şi publicaţii

– reparaţii

– obiecte de inventar cu valoare mică

Am căutat ca în bugetul planificat să realizăm toate obiectivele din PAS, precum şi :

– evitarea pe cât posibil a cheltuielilor neprogramate printr-o studiere atentă a bugetului pe anul trecut, la care au fost adăugate sau scăzute venituri sau cheltuieli în funcţie de noile nevoi sau împrejurări

– evitarea impactului cheltuielilor neplanificate asupra obiectivelor planificate prin PAS

– realizarea efectului scontat prin cheltuielile planificate

 

 

 

Partea a IV-a:  CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

 

Consultarea

Acest proiect este expresia unei gândiri şi decizii colective, fiind rodul unei echipe de proiect care a valorificat foarte bine experienţa fiecărui individ pe baza cunoaşterii preferinţelor şi a înclinaţiilor spre un anumit rol în echipă, ceea ce a permis valorificarea optimă a potenţialului fiecărui membru din echipă

Complexitatea situaţiilor, dinamica grupurilor de interese au determinat etalarea unor valori şi norme de bază, cum ar fi: încredere şi respect, onestitate, cooperare dar şi competiţie, creativitate, dreptate, respect de sine şi respectul echipei, asumare de riscuri, colegialitate etc.

În vederea elaborării PAS-ului, echipa de proiect a  beneficiat de informaţiile oferite de PLAI şi PRAI pentru perioada 2014-2020. Consultarea acestor documente a oferit informaţii preţioase referitoare la direcţiile de dezvoltare şi la liniile de relevanţă ale învăţământului din zona de nord-vest şi din judeţul Cluj.

Au fost consultate şi analizate şi documente referitoare la dotarea existentă în momentul planificării, pentru a putea proiecta necesarul pentru perioada vizată prin proiect.

În stabilirea unui management de curriculum anticipativ şi strategic de un real folos au fost planul de şcolarizare, planurile de învăţământ precum şi programele şcolare pentru fiecare specializare pe care şcoala o realizează în anul şcolar 2014-2015

În derularea activităţilor comune din cadrul echipei de proiect a fost preferat un stil managerial practic şi logic, cu deosebită grijă pentru realizarea sarcinilor primite, fără a fi neglijate elemente ce ţin de imaginaţie şi creativitatea.

 

Monitorizarea

Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar 2019-2020 urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv.

În procesul de monitorizare se urmăreşte :

  • comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor pentru realizarea lor
  • mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor
  • analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea proiectelor

Ca instrumente de monitorizare se folosesc :

  • observaţiile
  • discuţiile cu elevii
  • asistenţa la ore
  • sondaje scrise şi orale, chestionare
  • întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală, consiliu de administraţie, consiliu profesoral, etc.

 

 

 

 

 

Evaluarea

Evaluarea acestui plan managerial se va face atât pe parcursul derulării lui dar mai ales la finele anului şcolar 2019-2020 când se vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile necesare pentru un plan managerial viitor adaptat situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.

Instrumente de evaluare

            Evaluarea acestui proiect nu poate să-si propună altceva, decât proceduri prin care să se poată stabili următoarele :

– raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate

– acţiuni corective în situaţii când performanţa este mai mică decât aşteptările

                   Evaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare următoarele:

– autoevaluare

– interevaluari

– declaraţii de intenţii

– interviuri de evaluare

– observaţii folosind ghiduri de observaţie

– fişe de apreciere

– diferite rezultate materiale ale aplicării proiectului

În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente:

– respectarea misiunii şi a scopurilor şcolii

– urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect

– analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte

– corelaţia dintre resurse si obiectivele alese

– stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor de evaluare în cadrul fiecărei ţinte

 

Responsabilităţi

Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel:

– Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaţională, inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii şi încheierea de parteneriate

– Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar

– Directorii adjuncţi pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi pentru cele legate de  activităţile extraşcolare şi extracurriculare

–   Comisia de  protecţia muncii şi cea de P.S.I. pentru probleme legate de protecţia muncii, PSI si medicina muncii

–  Costea Daniela Alexandrina,Ghitea Eufemia,Andriescu Mihaela Andreea, Andriescu Mihai,Nistor Mariana şi Todorut Adrian, Neag Aurel și Mudure Rodica, pentru realizarea competenţelor specifice specializării, prevăzute în standardele de pregătire profesională

 

 

Indicatorii de performanţă

Din perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o funcţionare optimă sistemului de formare din şcoală.

Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim:

– furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală

– stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de semnificaţii datelor obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare (aprecieri obiective )

– enunţuri  prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se desprind din evaluare

– adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru

– realizarea misiunii şcolii

 

Concluzie

Opiniile elevilor, părinţilor, agenţilor economici şi a reprezentanţilor comunităţii locale confirmă faptul că activitatea pe care o desfăşurăm la nivelul Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin este înscrisă pe o traiectorie de dezvoltare si că potenţialul şcolii ne permite o permanentă reînnoire şi adaptare în ceea ce priveşte oferta educaţională.

Prin asigurarea şi modernizarea bazei materiale, prin stabilitatea resurselor umane calificate şi deschise către nou, cu sprijinul comunităţii locale, putem asigura calitatea educaţiei în conformitate cu cerinţele actuale.

La nivelul documentelor manageriale am avut în vedere cuprinderea tuturor aspectelor solicitate de către comunitatea locală şi pe care aceasta le are în vedere în perspectivă pe termen scurt, mediu şi  lung.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

Comitetul de Revizuire al Planului de Acţiune al Şcolii:

 

          Responsabil comitet de lucru: Prof. Stinga Mariana

          Membri: Ciota Marius – dir. Adjunct

                        Kis Magdalena –dir. adjunct

                        Prof. Bradu Mioriţa (Comisia. Metodică Matematică şi Ştiinţe)

                         Prof. Stănică Daniela (Comisia Metodică Limbă şi Comunicare)

                         Prof. Bâlc Mihaela Angela (Comisia Metodică Limbi Moderne)

                   Prof. Muresan Ana Dana(Comisia Metodică Om şi Societate)

                         Prof. Șușman Sebastian(Comisia Metodică Educaţie fizică şi Arte)

                         Prof. Costea Daniela Alexandrina (Comisia Metodică Tehnologii)

                         Prof .Breşan Dorel responsabil CEAC

                         Bibl. Bara Daciana (Responsabil Centrul de Documentare şi Informare

                        Înv. Potra Livia(Comisia Metodică a învăţătorilor de la secţia romana)

                        Înv. Boldizsar Tünde Jutka (Comisia Metodică a învăţătorilor de la secţia maghiară)

                         Secretar şef  Mureşan Eugenia

                         Secretar Zbuce Ana

                         Administrator financiar (contabil şef) Petruţ Eugenia

                         Administrator patrimoniu Suciu Cristina Simona         

 

 

[1] Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională

[2] Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP

[3] Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP

[4] Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru

[5]Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă)

[6]Sursă: OCDE/PISA

[7] Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE)

[8]Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă)

[9] Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5-6)

[10]Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nici o altă activitate de educație și formare profesională.

[11] Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_40)

[12]Sursa: Eurostat (date online, code:t2020_41)

[13] Sursa: Educational Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012),

[14] Sursa: Eurostat (date online, code:trng_lfs_13)

[15] Sursa: Eurostat (date online, code:edat_lfse_32)

[16]Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_10)

[17] OECD 2016 – PISA 2015 Results (Volume I): Excellence and Equity in Education

[18]  Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ_uoe_enra13)

[19]Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „05 Prognoza_profil_teritorial_mai­_2016”

[20]Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „3 f PIATA MUNCII”

[21] Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „3 f PIATA MUNCII”

[22] Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „01 Populaţia şcolară (INS)”

[23]Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „02 Gradul de cuprindere (INS)”

[24] Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „10 Gradul de satisfacere a solicitărilor operatorilor  economici”

[25] Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „11 Parteneriatul cu operatori economici”

[26] Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „14 Resurse umane”

[27] Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa „15 Baza materiala”